1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Meridionali - Domeniul Getic (Zona Reşiţa-Moldova Nouă).
3. Vârsta: Berriasian inferior şi mediu.
4. Sinonimie: “Judina-Kalk” (Kudernatsch, 1857, citat de Năstăseanu et al., 1964, p. 161); “Judina-Kalke” (Codarcea, în Macovei et al., 1956, p. 47); “Calcarele de Marila” (Răileanu et al., 1957, p. 301); “Calcare de Judina”, “Calcare de Marila” (Năstăseanu et al., 1964, p. 161).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sanatoriul Marila, la SE de Steierdorf, jud. Caraş-Severin; (ii) La nord de Marila formează flancurile Sinclinalului Jitin, Sinclinalul Brădet, Tîlva Mare, Tîlva Mică. La est de Anticlinalul Anina calcarele de Judina mai apar în Sinclinalul Judina şi, mai departe, în Valea Caraşului (Răileanu et al., ibidem şi harta geologică însoţitoare). Harta geologică a României 1:200,000, foaia 31-Reșița, carourile b3, b4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică a României 1:50,000, foile 121c-Oravița (Năstăseanu et al., 1975), 121d-Anina (Năstăseanu et al., 1970).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Calcare litografice descrise astfel de Răileanu et al. (ibidem): “succesiune de calcare fine alb-gălbui cu aspect litografic. Ele sunt stratificate în bancuri până la 1 m grosime, în care se găsesc accidente silicioase sub formă concreţionară, care ating dimensiunile unui pumn. Grosimea acestor calcare are circa 300 m şi au, în partea sudică a sectorului studiat, o dezvoltare destul de mare”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Kudernatsch (1857, citat de Năstăseanu et al., ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Brădet (=Calcarele de Brădet). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Crivina (=Marnele de Crivina).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Calpionella carpatica, C. alpina (Răileanu et al., ibidem). Codarcea (în Macovei et al., idem, p. 48) citează Pecten biplex, P. vitreus, Waldheimia kudernatschi.
10. Mediul depoziţional: Marin, pelagic.
11. Corelări: Calcarele de Judina sunt corelabile, parţial, cu calcarele din zona Şviniţa-Svinecea Mare.
Literatura citată
Macovei, G., Atanasiu, I., Codarcea, A., Dumitresco, I., Filipesco, M., Grigoraş, N., Jekelius, E., Kräutner, Th., Macarovici, N., Mateesco, St., Mrazec, L., Murgeanu, G., Paucă, M., Popesco, Gr., Popesco-Voiteşti, I., Preda, D.M., Protesco, O., Simionesco, I., Stefănesco, D., Streckeisen, A., Văscăuţanu, Th., 1956, Roumanie. In: P. Pruvost (ed.) Lexique Stratigraphique International. Europe. Fasc. 13a, 119 p.
Năstăseanu S., Boldur C., Stănoiu I., Stillă Al., 1964, Consideraţii asupra limitei dintre Jurasicul şi Cretacicul zonei Reşiţa-Moldova Nouă (Banat). D. S. Inst. Geol., 50, 1, 161-164.
Năstăseanu S., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-1-Reşiţa. Notă explicativă, 44 p.
Năstăseanu S., Stanciu Constantina, Ilie Smărăndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Năstăseanu S., Savu H., 1970, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 121d-Anina.
Năstăseanu S., Constantinof D., Orăşanu Th., Stancu Josefina, Rogge-Ţăranu Elena, 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 121c-Oraviţa.
Răileanu G., Năstăseanu S., Mutihac V., 1957, Cercetări geologice în regiunea Anina - Doman (Zona Reşiţa - Moldova Nouă, Banat). Bul. şt. Acad. Geol.-Geog., 2, 2, 289-310.