1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Meridionali - Domeniul Danubian Intern, Unitatea de Presacina.
3. Vârsta: Cretacic inferior (Barremian-Bedoulian).
4. Sinonimie: “Calcare de Cerna” (Codarcea et al., 1961, Tab. IV la p. 46-47); “calcare masive recifale cu Pachiodonte” (Codarcea et al., idem, p. 88).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată (“zona Cerna”); (ii) După Codarcea et al. (idem, p. 46): “Calcarele recifale ale zonei Cerna se dezvoltă spre est pe versantul sudic al Carpaţilor Meridionali pe la Ponoarele, Baia de Aramă, până la Tismana”; Cazanele Mici. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin, caroul a2 (Savu et al., 1966, 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Codarcea et al. (ibidem) “peste formaţiunile jurasice urmează o serie calcaroasă masivă, care...face corp comun cu calcarele jurasic-superioare; ... caracterul lor transgresiv iese în evidenţă. Ele conţin Requienia scalaris, Toucasia carinata, Offneria sp. şi Corali Fauna respectivă pledează pentru faciesul recifal (urgonian) al Cretacicului inferior ”. Codarcea et al. (idem, p. 87-88) menţionează “La Cazanele Mici, masivul calcaros care se dezvoltă la intrarea în defileu este alcătuit din calcare recifale de culoare alb-gălbuie uneori cenuşiu-negricioasă, cu frecvente Pachiodonte şi Corali. Din aceste calcare s-au putut extrage şi determina forme de Toucasia cf. carinata şi Requienia cf. scalaris, la care se mai adaugă unele resturi de Offneria ce aparţin familiei Caprinide...In secţiuni subţiri se observă un calcar cu structură organogenă, pe alocuri coraligenă, pseudobrecioidă şi brecioidă şi mai rar pseudoolitică. De asemenea s-au observat frecvente Ostracode, Miliolide, Textularide, fragmente de Briozoare, de Echinoderme şi Gasteropode. Prezenţa Pachiodontelor menţionate indică vârsta Barremian-Bedouliană în facies recifal (Urgonian) a calcarelor recifale de la Cazane.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Codarcea et al. (idem, p. 46; 87-88).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea (Calcarele) de Ponicova, vizibilă la Grota Ponicova (Codarcea et al., idem, p. 88).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) v. mai sus 6., Variaţii de facies.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Codarcea et al. (ibidem) paralelizează Calcarele de la Cazanele Mici cu cele din Zonele Cerna şi Nadanova care conţin Pachiodonte asemănătoare descrise de Mercus (1959, p. 969).
Literatura citată
Codarcea A., Răileanu G., Pavelescu L., Gherasi N., Năstăseanu S., Bercia I., Mercus D., 1961, Privire generală asupra structurii geologice a Carpaţilor Meridionali dintre Dunăre şi Olt. A.G.C.P. Congr. V., Ghidul excursiilor C. - Carpaţii Meridionali, 3-125.
Mercus D., 1959, Asupra prezenţei Urgonianului în regiunea Nadanova – Podişul Mehedinţilor. Com. Acad. R.P.R., 9, 9, 967-972.
Savu H., Ghenea C., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40- Turnu Severin. Notă explicativă, 29 p.
Savu H., Ghenea C., Ghenea Ana, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin.