Formaţiunea de Dofteana

1.  Statutul numelui: In uz

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura posttectogenetică a Pânzei de Tarcău şi a Pânzei Cutelor Marginale (Bazinul Comăneşti).

3.  Vârsta: Sarmatian (? Volhinian-Basarabian inferior).

4.  Sinonime:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dofteana; (ii) Partea de  sud a Bazinului Comăneşti cu profile caracteristice pe valea Dofteana şi pe afluenţi ai acestei văi (Tisa Mare, Păcuriţa), precum şi pe unii afluenţi de stânga ai văii Trotuş, la sud de localitatea Larga.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Valea Dofteana şi afluenţi ai acesteia; (ii) Formaţiunea predominant conglomeratică pe valea Dofteana şi pe afluenţii săi trece la gresii conglomeratice la nord de Dofteana sau, mai apoi, la gresii grosiere cu lentile de conglomerate. Uneori apar local şi lentile de argile siltice. In nordul cuvetei Lapoş (pe pârâul Socilor) şi în cuveta Lăloaia-Galeon Formaţiunea de Dofteana are un facies brecios-conglomeratic. In partea de nord a Bazinului Comăneşti, între pârâul Lucăcioaia şi Comăneşti este alcătuită din conglomerate slab cimentate ce pot trece la nisipuri grosiere cu laminaţii oblice. Intre Lunca şi Plopu (pe rama estică a cuvetei) se repetă aceeaşi situaţie, dar fără laminaţii oblice în nisipuri. In cuveta Larga predomină conglomeratele, dar apar şi intercalaţii de silturi ce conţin rar argile cărbunoase şi strate subţiri de cărbune. In aria tip din sudul Bazinului Comăneşti se remarcă şi prezenţa unor elemente rulate de cărbuni ce pot ajunge pînă la 10-15 cm, dar şi a unor lentile centimetrice de cărbuni.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Micu et al. (1985); (ii) Marinescu et al. (1998); Grasu et al.(2004).

8.  Limite: Formaţiunea de Dofteana se dispune discordant peste depozite cretacic-paleogene care aparţin Pânzei de Tarcău şi Pânzei Cutelor Marginale şi suportă Formaţiunea de Şupanu. Uneori însă aceasta din urmă depăşeşte aria de dezvoltare a Formaţiunii de Dofteana şi se dispune direct peste depozitele ce alcătuiesc fundamentul cretacic-paleogen al Bazinului Comăneşti.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Din Formaţiunea de Dofteana nu sunt citate resturi fosile.

10.  Mediu depoziţional: Lacustru.

11. Corelări: Stoica (1956) nu este la Literatura  aprecia că depozitele aflate sub complexul tufaceu andezitic din bazinul Comăneşti (deci actualele formaţiuni de Dofteana şi Şupanu) pot fi atribuite Sarmaţianului. Acest autor corela aceste depozite cu cele descrise de Preda (1917) la Slobozia Mielului şi la Râpile unde sub complexul tufaceu andezitic se dezvoltă o serie care cuprinde la partea sa superioară nişte nivele lumaşelice de mactre kersoniene.

                                                                                     Dr. Mircea Ţicleanu, 2010