1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: pre-Senonian.
4. Sinonimie: “Brecii sedimentare de tipul depozitelor continentale” (Hann et Szász, 1981, legenda hărţii geologice); pro parte “formaţiunea de Brezoi” (Mrazec et Murgoci, 1898, citaţi de Hann et Szász, 1981, p. 250); non “Brecia de Brezoi” (Popescu Voiteşti, 1911).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) In apropierea mănăstirii Stânişoara, situată la sud de Vârful Cozia, jud. Vâlcea; (ii) Valea Poştei, afluent pe stânga al Oltului. O bandă orientată NE-SV, spre SV de mănăstirea Stânişoara spre Valea Oltului, străbătută de Valea Păuşa (harta în Hann et Szász, idem). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 34-Pitești, caroul a2 (Mihăilă et al., 1967; Bombiță et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia126b-Călimănești (Popescu et al., 1977).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Brecia de Stânişoara constituie “pereţi întregi ce se urmăresc uneori pe sute de metri, constituiţi din brecii. Acestea sunt formate din blocuri angulare, dispuse haotic, constituite din gnaise oculare, paragnaise, amfibolite, rar micaşisturi de mărimi foarte diferite. Se remarcă faptul că apar blocuri de zeci de metri diametru, alături de altele de dimensiuni metrice sau centimetrice. Cu toate că roca este bine consolidată, nu se observă prezenţa unui ciment sau liant, doar că uneori blocurile mari sunt prinse într-o masă de fragmente mai mărunte. Nu se observă nici o urmă a unui proces de sortare sau a unei stratificaţii” (Hann et Szász, idem, p. 253).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hann et Szász (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul cristalin de Făgăraş al masivului Cozia-Năruţiu. Limita superioară este la contactul cu depozite sedimentare senoniene, transgresive, cu calcare recifale în facies Gosau (Valea Păuşa).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Depozite sedimentare subaeriene rezultate prin dezagregarea fundamentului cristalin, acumulate pe pante abrupte, în crăpături şi goluri mari pe suprafaţa cristalinului (Hann et Szász, idem, p. 255-257).
11. Corelări: Breciile din munţii Cozia-Năruţiu sunt comparabile cu “formaţiunea breciilor de Hăghimaş” atribuită Carboniferului superior-Permianului de către Mureşan (Hann et Szász, idem, p. 256).
Literatura citată
Bombiţă G., Codarcea Marcela- Dessilla, Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Hann H.P., Szász L., 1981, Originea breciilor din masivul cristalin Cozia-Năruţiu (Brezoi-Vâlcea, Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol. geofiz. geogr., Geol., 26, 2, 249-261.
Mihăilă N., Stancu Iosefina, Giurgea P., Codarcea Marcela- Dessilla, Bombiţă G., Lupu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.
Popescu Voiteşti I., 1911, Contributions a l'étude stratigraphique du Nummulitique de la Dépression Gétique (Roumanie Occidentale). AN, 3, 275-372.
Popescu B., Szasz L., Hann H., Schuster A., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126b-Călimăneşti.