1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Complexul tufului de Dej (Grup), Gh. Popescu (1970) alcătuit din Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti (în bază) şi Formaţiunea de Dej (partea superioară).
3. Vârsta: Badenian inferior =Moravian, în termenii (unităţile cronostratigrafice) Paratethysului Central sau Langhian şi Serravallian bazal, în termeni globali.
4. Sinonimie: “Strate de Câmpie” Koch, 1884 (partim) definite (fide Koch, 1900) ca reprezentând depozitele cuprinse între Stratele de Hida (în bază) şi “Stratele cu Cerithium” sau “Stratele de Feleac”. Propunem fie renunţarea la utilizarea termenului, fie ridicarea acestuia la rang de Grup prin emendare. Partea superioară a Stratelor de Câmpie, în ariile desemnate de Koch ca fiind reprezentative cuprinde şi “Stratele cu Cerithium” (un echivalent al Formaţiunii de Iris, Volhynian), până la Formaţiunea de Feleac care, cronostratigrafic, aparţine, Basarabianului (Gh. Popescu et al., 1995). In consecinţă, Formaţiunea de Dej ar reprezenta partea inferioară a Grupului de Câmpie.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ciceu-Giurgeşti, 8 km nord de Reteag.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Ogaşul Valea Dosului, afluent stâng al Văii Negrileştilor, aflat la 1,5 km est de la ieşirea din localitatea Ciceu-Giurgeşti.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gh. Popescu (1970, p. 190) …”Stratele de Dej sunt alcătuite dintr-o alternanţă de tufuri şi tufite cu marne tufacee cu Liththamnium sau cu intercalaţii de calcare cu Liththamnium de tip Leitha”. Formaţiunea debutează cu Tuful de Dej (tuful grosier ce se dispune peste Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti) şi este acoperită de baza Formaţiunii de Mireş care debutează cu depozite evaporitice (sare, gips) sau brecii salifere.
8. Limite: Baza formaţiunii este marcată de depozitele tufitice grosiere dispuse peste conglomeratele terminale ale Formaţiunii de Hida şi marnele cu intercalaţii subţiri de tufuri sau tufite (= topul Formaţiunii de Ciceu-Giurgeşti Popescu Gh., 1970) iar topul de apariţia depozitelor evaporitice ale Miocenului mediu (Membrul de Ocna Dejului Meszaros.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Globigerinoides triloba (Rss.), G-oides immaturus LeRoy, G-ides irregularis LeRoy, Candorbulina glomerosa (Blow)ş, Candorbulina universa Jedl., Globorotalia bykovae Ais., Globorotalia obesa Bolli, G-lia mayeri Cush. & Ellisor, Globigerinoides triloba (Rss.), Globoquadrina rumana Popescu, Gq. praealtispira Popescu, Globigerinita uvula (Ehrenb.), Planularia auris d’Orb., P. dentata (Karrer), Planopulvinulina granulosa (Karrer), Sphaerogypsina globula (Rss), Planostegina costata (d’Orb.), Lenticulina clypeiformis (d’Orb.), L. echinata (Soldani)ş, G-lita druryi (Akers), G-lita decoraperta (Takaianagi & Saito), Globorotalia transsylvanica Popescu, Globigerina eamesi Blow, Globigerinopsis grilli (Schmid), Globigerinoides bulloideus Crescentiş; (ii) Formaţiunea include Zona Candorbulina glomerosa partim, Zona Candorbulina universa/Globorotalia bykovae şi partea inferioară a Zonei Globoturborotalita druryi/Globorotalia transsylvanica
10. Mediul depoziţional: Bazin cu sedimentare activă, cu depozite molasice, marine, acumulate la adâncimi cuprinse între 250 şi 2000 m.
11. Corelări: Formaţiunea este echivalentă stratigrafic cu ceea ce a fost numit de Gr. Popescu (1951) şi F. Olteanu (1951) Orizontul tufurilor cu Globigerine în aria subcarpatică, sau Marne cu Globigerine (Ştefănescu, 1897, fide Murgoci, 1907) în vestul Olteniei
Popescu Gh., 2001
Literatura citată
Koch A., 1894, Die Tertiarbilddungen des Beckens der Siebenburgischen Landestheile. I Palaogene Abtheilung. Mitt. a.d. Jahrb. d. kgl. ung. geol. Anstalt, 10, p.177-399, Budapest.
Koch A., 1900, Die Tertiarbildungen des Beckens der siebenbürgischen Landestheile. II, Neogene Abt., 370 p., Budapest.
Murgoci G., 1907, Terţiarul din Oltenia, cu privire la sare, petrol şi ape minerale. AN, 1, 1-128.
Olteanu F., 1951, Observaţiuni asupra “Breciei sării” cu masive de sare din regiunea mio-pliocenă dintre R.Teleajen şi P.Bălăneasa (cu privire specială pentru regiunea Pietraru-Buzău, D. S. Inst. Geol., 32, 12-18, Bucureşti).
Popescu Gr., 1951, Observaţiuni asupra “breciei sării” şi a unor masive de sare din zona paleogenă-miocenă a jud. Prahova. D. S. Inst. Geol., 32, 3-12.
Popescu Gh., 1970c, Planktonic foraminiferal zonation in the Dej Tuff Complex. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 14-2, p. 189-203, 8 pl.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.
Ştefănescu S., 1897, Etude sur les terrains Tertiaires de Roumanie. Contribution a l'etude stratigraphique. These, Lille, 178 p.