1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea are în componenţă 7 membri: Calcaro-gresiile de Hărmănrşti, Calcarele lumaşelice şi nisipurile de Manolea,Gresiile şi oolitele de Criveşti, Gresiile calcaroase de Miroslăveşti, Nivelul Gruiu, Nivelul Brăteşti, Nivelul Dealul lui Stan; (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Miocen superior (Sarmatian mediu=Basarabian inferior).
4. Sinonimie: “Microruditele de Dealul Mare” (Ştefan, 1989, din Grasu et al., 2002, p. 217 şi figura 91), numite şi “Calcarele oolito-pisolitice cu galeţi de Dealul Mare” în Grasu et al. (2002, p. 217), sunt echivalente membrului “Gresiile şi oolitele de Criveşti”al Formaţiunii de Dealul Mare.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Mare, la izvoarele Bahluiului, pe stânga Siretului, la NV de Hârlău; (ii) Podişul Fălticenilor, Buhalniţa, Manolea (D. Purdila), Hărmăneşti, Criveşti-Hereşti, Nigoteşti; Harta geologică 1: 200,000, foile 6-Suceava, la est de Siret, carourile c3, d3 (Popescu et Mirăuţă, 1966; Saulea, 1967), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b); între Siret şi Valea Moldovei,
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu dispunem de informaţii directe; (ii) După Ionesi et al. (2005, p. 180-182) formaţiunea are până la 400 m grosime între Valea Siretului şi Valea Moldovei şi numai 130 m pe stînga Siretului, la localitatea tip (Dealul Mare). Formaţiunea este alcătuită dominant din nisipuri fine până la grosiere, albe, gălbui sau brun-roşcate. Nisipurile conţin intercalaţii centimetrice de gresii, siltite şi argile şi câteva nivele calcaro-grezoase, oolitice asociate cu rudite. La est de Siret formaţiunea cuprinde două nivele calcaro-grezoase – Membrul de Hărmăneşti (calcare oolitice, gresii oolitice şi microrudite) şi Membrul de Criveşti (nisipuri grosiere). La vest de Siret formaţiunea cuprinde două nivele cu calcare lumaşelice: Membrul de Manolea (echivalent celui de Hărmăneşti) şi Membrul de Miroslăveşti (echivalent al celui de Criveşti). Profile şi coloane litologice ale Formaţiunii de Dealul Mare se găsesc în Grasu et al. (2002, p. 202-203 şi figurile 90-91) şi în Ionesi et al. (2005, p. 176, fig. 17).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Ionesi et al. (2005, p. 160, 178-183); Grasu et al. (2002, p. 200-203 şi figurile 90, 91).
8. Limite: Limita inferioară coincide cu limita Volhinian-Basarabian şi totodată cu baza membrului “Calcaro-gresiile de Hărmăneşti” al Formaţiunii de Dealul Mare. La Lespezi-Târgu Frumos limita inferioară este la contactul cu Gresii cu Ervilia podolica (Atanasiu, 1945, din Ionesi et al., 2005, fig. 15 la p.174). Limita superioară este la contactul cu Nisipurile de Bîrnova.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve, gasteropode, foraminifere (Ionesi et al., 2005, Tabelul 11 la p. 193; Tabelul 12 la p. 198-200).
10. Mediul depoziţional: Marin, salmastru, zona neritică a unui şelf carbonatic (Ionesi et al., 2005, p. 160, 205).
11. Corelări: Formaţiunea de Dealul Mare se corelează cu Nisipurile de Bîrnova (Ionesi et al., 2005, p. 161).
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Popescu Ileana, Mirăuţă Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 6- Suceava.
Saulea Emilia, 1967, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 6- Suceava. Notă explicativă, 26 p.