Formaţiunea de Coşava

1. Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia (Depresiunea Bega).

3.  Vârsta: Sarmaţian inferior (Volhinian).

4. Sinonimie: “Volhinianul din zona Valea Năndrească-Coşava” (Huică et Dragu, 1970, p. 442); “Sarmaţianul inferior (Volhinianul)” (Orăşanu et al., 1971, p. 90); “Coşava Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Afluent drept al Văii Icui, la 500 m NE de centrul localităţii Coşava, jud. Timiş (v. schiţă geologică în Huică et Dragu, 1970, fig. 5 la p. 449); (ii) Valea Năndrească, Valea Homoşdia; Harta geologică 1: 200,000, foaia 25-Deva, caroul a2 (Gherasi et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foaia 88b-Lăpugiu-Coştei (Lupu et al., 1991).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Huică et Dragu (1970, p. 442 şi fig. 1 la p. 442) descriu “o succesiune de depozite reprezentată prin: Peste 6 m de argile nisipoase, gălbui, fine, cu intercalaţii subţiri de nisipuri cenuşii, se dispun nisipuri argiloase gălbui, cu concreţiuni calcaroase, groase de aproximativ 2 m (din care se dă o listă de fosile menţionată mai jos în această fişă). Peste nisipurile fosilifere se dispun nisipuri şi pietrişuri gălbui-roşcate, cu o grosime de aproximativ 20 m”. Nisipurile şi pietrişurile gălbui-roşcate prezintă stratificaţie încrucişată; (ii) Orăşanu et al. (1971, p. 90-91) descriu pe versantul drept al Văii Năndrească, la Coşava, o succesiune a Formaţiunii de Coşava constituită din: în bază 2,5 m “nisipuri şi pietrişuri mărunte cu stratificaţie paralelă, de culoare gălbui-ruginie, constituite din frecvente elemente subrotunjite de cuarţ, cu diametre de obicei sub 1 cm. Gradat, către partea superioară a succesiunii, depozitele devin mai pelitice. Peste nivelul bazal conglomeratic urmează 2,0 m de nisipuri fine, slab micafere, gălbui-albicioase în care uneori apar intercalaţii lentiliforme de nisipuri grosiere, ce nu depăşesc 0,10-0,15 m. Succesiunea se încheiecu 1,5 m de argile compactate, gălbui-albicioase, fosilifere, cu stratificaţie paralelă, marcată de lamine nisipoase micafere.”

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Huică et Dragu (1970, p. 442); (ii) Orăşanu et al. (1971, p. 90-91);  Marinescu et Popescu (1993, p. 108).

8.  Limite: Formaţiunea de Coşava este situată stratigrafic peste argile şi nisipuri fosilifere ale Badenianului inferior (Stratele de Coştei). Contactul este vizibil la nord de Coşava (pe Harta geologică 1:50,000). Limita superioară este la contactul discordant cu depozite de vârstă Pannonian s. str. constituite din nisipuri şi pietrişuri cu stratificaţie torenţială, în care se găsesc Congeria partschi, C. croatica, Melanopsis vindobonense.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Huică et Dragu (1970, p. 442) prezintă următoarea listă de faună de la localitatea tip: Cardium vindobonense vindobonense, C. gracile, C. gracile cf. kasinkense, Mactra vitaliana eichwaldi, Acteocina (A.) lajonkaireana lajonkaireana, Ervilia dissita dissita. Orăşanu et al. (1971, p. 90-91) prezintă liste de macrofaună şi microfaună din nivelul argilos de la partea superioară a succesiunii de pe Valea Năndrească.

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: