Brecia de Gugu

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. După Cociuba (1999, p. 19-20) Brecia de Gugu este membru situat la baza Stratelor de Ecleja. Aceeaşi calitate îi este atribuită şi de Bordea et al. (1986) pe Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare; (iii) Munții Apuseni de Nord – Unitatea de Bihor.

3.  Vârsta: Apţian inferior (Bedoulian inferior). După Dragastan et al. (1988, p. 79) vârsta este Gargasian.

4.  Sinonimie: “La brèche de Gugu” (Patrulius et al., 1981, p. 112); “Membrul brecios de Gugu” (Cociuba, 1999, p. 20); “Gugu Breccia-Member” (Cociuba, 2000, p. 46); “Brecia de Gugu (apg)” (Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Izvoarele Văii Mnierii, pe platoul carstic al Pădurii Craiului, la vest de cătunul Tomnatic, jud. Bihor, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare. Cociuba (ibidem) propune o secţiune tip în cursul superior al Văii Vida, pe drumul Aştileu-Beiuş, între bornele kilometrice 40 şi 41; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Patrulius et al. (1981, idem, p. 112-113) “la brèche de Gugu ayant au moins 10 m d’épaisseur avec un peu de matériel interstitiel argileux rouge ou marneux jaunâtre...La brèche de Gugu est principalement constituée de calcaires barr émiens, du type mudstone, ou packstone à foraminifères plus ou moins abondants... Certains de ces calcaires contiennent des pachyodontes de grande taille à coquile noire... Les éléments calcaires de la brèche de Gugu forment un amas chaotique. Leur  diamètre varie quelques centimètres à quelques mètres. Par soudure intime des éléments certaines parties de cette brèche offrent l’aspect d’un calcaire compact. Dans d’autres partied l’individualité des éléments est mise in évidénce  par un peu de matériel interstitiel rouge”. Cociuba (1999, ibidem) defineşte astfel Brecia de Gugu: “formaţiune brecioasă constituită din blocuri mari de calcare cretacice şi jurasice şi chiar bauxite, dispuse haotic dar foarte compact, cu diametre de la câţiva centimetri la câţiva metri, cimentate cu calcit sparitic sau material siltic roşu”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1981, idem, p. 112-114); (ii) Cociuba (1999, idem, p. 20-21).

8.   Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul cu Pahiodonte Inferior. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Ecleja (Patrulius et al., idem, p. 110).

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10. Mediul depoziţional: Brecie de falie rezultată în cursul falierii legate de mişcările de ridicare ale Munţilor Apuseni de nord la începutul Apţianului, în cursul fazei diastrofice austro-alpine (Patrulius et al., 1981,  idem, p. 109).

11. Corelări: