1. Statutul numelui: formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţunea este constituită din membrii: Membrul de Soci, Membrul de Hleioasa, Membrul de Secătura, Membrul de Curătura, Membrul de Burloaia şi Membrul de Cuibul; (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian inferior.
4. Sinonimie: “Formaţiunea de Corni “ (Ionesi et al., 2005, p. 143).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip se află la SE de Târgu Neamţ, zona Corni, la obârşia Văii Albe, afluent drept al văii Moldovei, la sud de Tg. Neamţ, jud. Neamţ; (ii) Formaţiunea este răspândită şi în cariera din localitatea Corni, pe pâraiele Higa, Crucea, Hleioasa, Secătura, Cuibul, Curătura; Harta geologică 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, caroul b2 Joja et al., 1968b; Mirăuţă, 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 35d-Crăcăoani (Micu, 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) O stivă sedimentară de 160 m grosime, care începe cu un interval dominant nisipos (Membrul de Soci, de 30 m grosime), urmat de un interval cu pietrişuri (Membrul de Secătura, de 16-17 m grosime), un interval cu nisipuri (Membrul de Curătura, de 48 m grosime), un alt intwerval siltic-lutitic (Membrul de Burloaia, de 37 m grosime) şi se încheie cu pietrişuri (Membrul de Cuibul, de 15 m grosime).Pe un interval stratigrafic de 160 m se succed membrii mai sus mentionaţi ai formaţiunii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ionesi et al. (op. cit., p. 143-153), Ionesi et Ionesi et Bordei (din Grasu et al. (2002, p. 124-125); (ii) (Grasu et al., 2002, p. 123-160).
8. Limite: Limita inferioară şi cea superioară nu aflorează.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve, 22 taxoni (Mactra pallasi, Tapes gregarius ponderosus, Plicatiforma, Obsoletiforma), gasteropode (25 taxoni), foraminifere (14 taxoni), rare ostracode, toate provenind din Membrul de Secătura (Ionesi et al., op. cit., p. 150-151, Tabelul 10). Paleofloră (14 taxoni descrişi de Ţicleanu et Micu, 1978, din Ionesi et al., op. cit., p. 146); (ii) Macrofauna salmastră aparţine Biozonei Mactra (S) pallasi şi Tapes gregarius ponderosus (Ionesi et al., op. cit., p. 145, fig. 10).
10. Mediul depoziţional: Cordoane litorale ale unei paleodelte a Cracăului (Grasu et al., 2002, p. 126), într-o zonă cu climat cald-temperat-umed, la limita cu cel subtropical (Ţicleanu et Micu, op. cit.).
11. Corelări:
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Micu M., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 35d-Crăcăoani.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Ţicleanu N., Micu M., 1978, Flore sarmatienne de Corni (Distr. Neamţ). D. S. Inst. Geol., 64, 3, 399-414.