Argile Vărgate şi Tufite

1.  Statutul numelui: Informal, în uz.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Orientali - Pânza de Audia, Pânza de Tarcău (Moldavide).

3.  Vârsta: Vraconian-Cenomanian.

4. Sinonimie: “Depozitele turonian-senoniene“ (Filipescu, 1955a, p. 164);  “Seria marno-grezoasă roşie-verzuie cu intercalaţii de şisturi negre şi tufite“ (Filipescu, 1955a, schema la pag. 166);  Orizontul argilelor marnoase roşii“ (Băncilă, 1958, p. 223); “Argilele marnoase roşii-cenuşii cu granodiorite“ (Băncilă, ibidem); “Strate de Bota“ (Marinescu, citat de Băncilă, idem, p.226);  “Albian superior-Cenomanian (strate de Bota)“ (Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304); “Orizontul argilitelor roşii şi verzi“ (Joja et al., 1968a, p. 37); “Orizontul de argilite roşii şi verzi cu tufite“ (Alexandrescu et al., 1968, p. 40, 41; Joja et al., 1968b, p. 15); “argile şi marne roşii şi verzi cu intercalaţii de tufite“ (Dumitrescu et al., 1970a, p. 29); “argile şi marne vărgate, roşii şi verzi“ (Dumitrescu et al., 1970b, p. 31).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu a fost stabilită o localitate tip; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foile 5-Rădăuţi, carourile b1, b2, c2, c3, d3, d4 (Joja et al., 1968, 1968a, ibidem), 12-Topliţa, caroul a4 (Alexandrescu at al., 1968, ibidem), 13-Piatra Neamţ, carourile b1, b2, c1, c2, d1 (Mirăuță, 1968; Joja et al., 1968b, ibidem), 21-Bacău, carourile a1, b1, c1, d1 (Dumitrescu et al., 1968, 1970a, ibidem), 29-Covasna, carourile b1, c1, d1 (Dumitrescu et al., 1968, 1970b, ibidem). Harta geologică a României, 1:50,000, foile 21b-Pojorîta (Kräutner et al., 1975), 22a-Cîmpulung Moldovenesc (Săndulescu et al., 1987), 35d-Crăcăoani (Micu, 1967a), 48b-Piatra Neamț (Micu, 1967b), 63a-Ghimeș (Săndulescu et al., 1984), 63c-Coșnea (Săndulescu et al., 1985).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a fost desemnată o secțiune tip. Formaţiunea, cu o grosime de 60-150 m grosime, este alcătuită din argile roşii (predominante) şi verzi a căror alternanţă dă aspectul vărgat, în sectorul nordic al Carpaţilor Orientali (Harta geologică a României, 1:200,000, foile 12-Topliţa, 13-Piatra Neamţ). La baza succesiunii sunt intercalate strate de 1-3 cm grosime de cinerite vernil şi verzui-negricioase. Pe teritoriul foilor 21-Bacău şi 29-Covasna succesiunea conţine şi intercalaţii de gresii arcoziene cu granodiorite roşii, şisturi verzi şi bazalte. In Valea Trotuşului peste argilele roşii şi verzi se găsesc gresii calcaroase şi calcare argiloase (= marnocalcare) cenuşii (Dumitrescu et al., 1970a, ibidem).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe  (ii):

8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Orizontul gresiilor silicioase cu glauconit al Seriei Şisturilor Negre. Limita superioară este de natură erozivă. Deasupra discontinuităţii se aşterne gresia de Siriu (în Munţii Ceahlău, Munţii Ciucului, Munţii Baraolt, Munţii Ciucaş, Munţii Buzăului) şi Gresia de Prisaca (în Maramureş şi Bucovina).           

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Belemniţi, foraminifere (Rotalipora, Globigerina) (Joja et al., 1968a, ibidem; Alexandrescu et al., 1968, idem, p. 40; Dumitrescu et al., 1970a, idem, p. 29-30 şi 1970b, ibidem).

10. Mediul depoziţional: Marin, pelagic cu adâncimi de 2000 m (Bădescu, 1998, p. 193).

11. Corelări: Argilele vărgate şi tufitele Pânzei de Audia din sectoarele Maramureş-Bicovina şi Munţii Ceahlău-Munţii Ciucului se corelează cu Şisturile vărgate din Munţii Baraolt - Munţii Ciucaş - Munţii Buzăului. Ele se corelează cu Seria de Macla din Pânza de Macla şi cu Seria argilelor rubanate din Pânza Agilelor Rubanate.