1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul de Hida; (iii) Nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.
3. Vârsta: Langhian (Badenian inferior – Moravian inferior), Miocen mediu.
4. Sinonimie ”Strate de Hida“ (Hofmann1887)(echivalentă cu partea terminală a acestora).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Dosului, afluent stâng al văii Spermezeului, pe raza localităţii Ciceau-Giurgeşti, jud. Cluj; (ii) începând de la Cluj, spre nord, până la Dej, de unde urmează, aproape paralel cursul Someşului Mare, până la Beclean.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La localitatea tip însumează 12 m grosime şi începe cu un conglomerat bazal de 4 m grosime. In restul ariei de răspândire are 10-40 m grosime şi este constituită din depozite marine care debutează cu un nivel de conglomerate sau pietrişuri slab cimentate, uneori cu gresii sau microconglomerate, peste care se dispun marne şi marne siltice. Grosimea maximă a conglomeratului bazal este de peste 20 m (valea Cipke, la E de Nădăşel). Intercalaţii tufitice centimetrice devin mai frecvente spre partea superioară a succesiunii. Observaţii. Sunt cazuri, în special în partea de nord-est a depresiunii, când recunoaşterea Formaţiunii de Ciceu-Giurgeşti devine dificilă. In acest caz, utilizarea denumirii de Formaţiunea de Hida în sensul iniţial pare a fi soluţia cea mai potrivită. Aici “Stratele de Hida” au rang superior formaţiunii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gh. Popescu (1970c); (ii) Gh. Popescu (1975).
8. Limite: Contactul cu formaţiunea inferioară (Formaţiunea de Zalha) este marcat de un relief de eroziune. Contactul cu formaţiunea acoperitoare (Formaţiunea de Dej) este la baza bancului de tufit ignimbritic, gros de 3 m. Formaţiunea este puternic ingresivă depăşind, pe marginea bazinului de sedimentare, depozitele miocene, ajungând uneori peste depozite eocene (Baci, la N. de Cluj) sau oligocene (est de Nădăşel).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere (Gh. Popescu 1970c, 1975); Nannoplancton calcaros (Gheţa, în Dumitrică et al., 1975; Mărunţeanu, în Gh. Popescu et al., 1995); (ii) Formaţiunea include Zona N8 (partea superioară, pe baza foraminiferelor) sau Zona NN5 (nannoplancton).
10. Mediul depoziţional: Bazin marin cu sedimentare activă.
11. Corelări: Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti se corelează cu Formaţiunea de Perşani sau cu Formaţiunea de Tălmaciu de pe bordura sudică a bazinului Transilvaniei.
Dr. Gh. Popescu, 2000
Literatura citată
Dumitrică P., Gheţa N., Popescu Gh., 1975, Date noi cu privire la la biostratigrafia şi corelarea Miocenului mediu din aria Carpatică. D.S. Inst. Geol., 61-4, p. 65-84.
Hofmann K., 1887, Geologische Notizen über die krystallinische Schieferinsel von Preluca und über das nordlich und südlich anschliessende Tertiarland. Jahresb. d. kgl. ung. geolog. Anstalt f. 1885, p. 31-61, Budapest.
Popescu Gh., 1970c, Planktonic foraminiferal zonation in the Dej Tuff Complex. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 14-2, p. 189-203, 8 pl.
Popescu Gh., 1975, Etudes des foraminifères du Miocène inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. Mémoires Inst. Géol., 23, 121 p.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.