1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Silvaniei, în zona din colţul de NV al Masivului Preluca.
3. Vârsta: Sarmaţian inferior-mediu.
4. Sinonimie: “Cărpiniş Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cărpiniş, jud. Baia Mare (pe harta geologică 1: 40,000 anexată lucrării Marinescu et Marinescu, 1962); (ii) Coaş, Curtuiuşul Mic, Băile Cărbunar; Harta geologică 1: 200,000, foaia 3-Baia Mare, carourile c3, c4 (Gherasi et Bombiţă, 1967; Gherasi et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Marinescu et Marinescu (1962, p. 184) au descris dintr-o zonă de la sud de Baia Sprie depozite sedimentare a căror poziţie stratigrafică este aceeaşi cu ceea ce Marinescu et al. (1998, p. 185) numesc Formaţiunea de Cărpiniş. Marinescu et Marinescu (1962, p. 184) dau următoarea descriere “Peste tufurile şi calcarele cu care se încheie Tortonianul urmează marne concoide, în bancuri de 5-10 cm, cenuşii-albăstrui, foarte asemănătoare celor din Oligocenul mediu şi superior, dar mai deschise la culoare. In ele se intercalează bancuri subţiri, de maximum 10 cm grosime, de gresii calcaroase, micacee, cenuşii, identice acelora din faciesul marnos, dar cu hieroglife mai rare. Totodată, se mai găsesc intercalate tufuri de obicei fine, în strate din ce în ce mai subţiri către partea superioară. Grosimea întregii serii atinge maximum 320-340 m, cartografic prezentându-se ca o bandă lată, care urmăreşte limita superioară a Tortonianului...La Curtuiuşul Mic, Băile Cărbunar şi Cărpiniş, se găsesc câteva lentile de gips, considerate de unii autori la partea superioară a Buglovianului.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et Marinescu (1962, p. 184).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu depozitele (tufuri şi calcare) atribuite Badenianului superior (Tuful de Coaş); limita superioară, discordantă este la contactul cu depozite atribuite Pliocenului (pe harta geologică 1: 40,000 anexată lucrării Marinescu et Marinescu, 1962).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Abra reflexa identificată spre baza formaţiunii la Coaş, Curtuiuşul Mic.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Gherasi N., Bombiţă G., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Marinescu F., Marinescu Josefina, 1962, Contribuţii la studiul Miocenului din Bazinul Bahna-Orşova şi Culoarul Balta-Baia de Aramă. D. S. Inst. Geol., 45, 177-193.
Marinescu Fl., Marinescu Iosefina, 1962, Contribuţii la cunoaşterea Paleogenului şi Neogenului din colţul de NW al Masivului Preluca. D. S. Inst. Geol., 43, 173-189.