Formaţiunea de Calva

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3. Vârstă: Badenian (Langhian superior – Kossovian) (Iliescu et al., 1968; Mărunţeanu et al., 1998).

4. Sinonimie: “Complexul detritic inferior” (Iliescu et al., 1968, p. 20-37).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Ogaşele Calva  (fig.1,a) şi Răduliţa în aria localităţii Petnic (pentru părţile inferioară şi medie ale acestei formaţiuni) şi ogaşul Iloviţa (fig.1,b) în satul Ilova (pentru partea superioară a formaţiunii), între paralele localităţilor Caransebeş şi Mehadia; (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu pe marginile bazinului Caransebeş-Mehadia, sub forma unor petece, aproape de obârşiile afluenţilor de dreapta şi stânga ai râurilor Timiş şi Cerna fiind figurată pe harta geologică sc.1:100,000 ce însoţeşte lucrarea lui Mărunţeanu et al. (1998); Harta geologică, 1:50,000, foile 122b-Armeniş (Năstăseanu et al., fara an), 122d-Cornereva (Năstăseanu et al., fara an),, 140b-Mehadia, (sub tipar) (Năstăseanu et al., fara an).

6. Secţiunea tip(i); Variaţii de facies (ii): (i)  Formaţiunea de Calva este alcătuită din trei secvenţe litostratigrafice, de grosimi variabile, neseparabile cartografic, şi anume: secvenţa inferioară, constituită din alternanţe neregulate de pietrişuri şi conglomerate polimictice, cu intercalaţii dese de nisipuri sau gresii şi rare de siltite sau argile, ce pot admite local lentile de calcare oolitices au de calcarenite cu Lithothamnium şi chiar nivele cărbunoase; secvenţa mediană, compusă din nisipuri şi argile, uneori cărbunoase, cu intercalaţii de cărbuni (stratiformi sau lentiliformi) la partea superioară, asociaţi cu nivele subţiri de tufite verzi sau argile tufacee; secvenţa superioară, reprezentată prin alternanţe ritmice de nisipuri albe fin granulare şi argile sau marne cenuşii-albicioase, cu rare intercalaţii lentiliforme de pietrişuri albe, uneori cuarţitice.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Descrierea originală, în Mărunţeanu et al. (1998, p.79): “Formaţiunea de Calva, de aproximativ 70 m (ogaşul Iloviţa) – 200 m (ogaşul Slătinic) grosime, este constituită din trei secvenţe litologice, care nu pot fi separate cartografic din cauza frecventelor schimbăti faciale”. Pentru descrierea celor trei secvenţe v. Secţiunea tip. Formaţiunea figurează pe Harta geologică a României, 1:50,000, foile 122b-Armeniş, 122d-Cornereva, 140b-Mehadia, (sub tipar).

8. Limite: Formaţiunea de Calva se dispune, transgresiv (Iliescu et al., 1968; Mărunţeanu et al., 1998) peste depozite pre-neogene. Limita ei inferioară corespunde primelor apariţii de pietrişuri sau conglomerate fine la mediogranulare. Limita superioară a acestei entităţi litostratigrafice este dată de ultimele apariţii de argile cenuşii verzui, peste care se dispun discordant primele calcare ale Formaţiunii de Belcovăţ.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In Formaţiunea de Calva, la diferite nivele stratigrafice, au fost identificate bogate şi variate conţinuturi de moluşte (Iliescu et al., 1968), foraminifere (Popescu în Mărunţeanu et al., 1998) şi nannofosile calcaroase (Mărunţeanu în Mărunţeanu et al., 1998); (ii) Asociaţiile fosilifere pot fi încadrate în următoarele biozone: Chlamys latissima nodosiformis + Amussium dentatum + Chlamys wolfi/Chlamys scissa wulkae de moluşte (Moisescu et Popescu, 1980), Globorotalia universa/Globorotalia bykovae + Globoturborotalita druryi/Globorotalia transsylvanica + Velapertina de foraminifere (Popescu, 1998) şi Sphenolithus heteromorphus – NN5 + Discoaster exilis – NN6 de nannoplancton (Martini, 1971). Toate biozonele menţionate caracterizează etajul regional Badenian.

10. Mediul depoziţional: Alternarea, în succesiune stratigrafică, a resturilor de organisme tipic marine (în special foraminifere şi nannoplancton calcaros) cu cele de apă dulce (mai ales moluşte), precum şi existenţa intercalaţiilor stratiforme sau lentiliforme, cărbunoase, sugerează faptul că sedimentarea Formaţiunii de Calva a avut loc într-un mediu depoziţional continental, cu influenţe periodice marine.

11. Corelări: Formaţiunea de Calva poate fi corelată cu “orizontul inferior” şi Stratele de Dalboşeţ, separate de Iliescu et la. (1967) în bazinul Bozovici.