Stratele de Valea Morii

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Getic, Unitatea de Reşiţa.

3.  Vârsta: Liasic superior (Toarcian)-Aalenian-Callovian inferior (Răileanu et al., 1957, p. 295; Bădăluţă, 1976, fig. 3 la p. 79).

4.  Sinonimie: “Stratele de Valea Morii” (Răileanu et al., op. cit., p. 295);  “couches de Valea Morii” (Bădăluţă, 1976, fig. 3 la p. 79); “Formaţiunea Marnelor de Dealul Zînei” (Bucur, 1997, p. 41).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Morii, la Steierdorf, jud. Caraş-Severin; (ii) Valea Aninei (Bădăluţă, op. cit., fig. 1 la p. 74); flancurile structurilor tectonice de la sud de Reşiţa (între văile Bîrzava şi Miniş, cf. hărţii geologice din Răileanu et al., op. cit.); Harta geologică 1: 200,000, foaia 31-Reşiţa, caroul b4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 121d-Anina (Năstăseanu et Savu, 1970).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Răileanu et al. (op. cit., p. 295-297) Stratele de Valea Morii sunt constituite din două intervale litologice informale:

a - Orizontul marnos alcătuit dintr-o “alternanţă de marne argiloase, marne calcaroase şi marne grezoase. Grosimea orizontului atinge 60-70 m” (Răileanu et al., op. cit., p. 296). In partea inferioară (toarciană) a acestui orizont se găsesc marne grezoase cenuşii-negricioase. In succesiune se dispun “marne nisipoase şi argile marnoase, micafere, de culoare cenuşie-gălbuie în spărtură proaspătă şi gălbui-roşcată atunci când sunt alterate, aaleniene” (Răileanu et al., op. cit., p. 296). Orizontul marnos se termină cu “marne micacee roşii (probabil coapte) de la Ogaşul Izvor” (Răileanu et al., op. cit., p. 296).

b - Orizontul marnos cu concreţiuni elipsoidale “are o grosime de circa 30 m. El este alcătuit din marne şi marno-calcare stratificate în bancuri până la 0,50 m grosime, de culoare vineţie cu nuanţe negricioase. La partea superioară a orizontului apar, din ce în ce mai frecvente, marno-calcare dure cu aspect elipsoidal care uneori ajung să predomine” (Răileanu et al., op. cit., p. 296). Orizontul marnos cu concreţiuni elipsoidale conţine fosile de vârstă Bathonian superior; la un nivel superior conţine marne bogate cu Posidonomya, iar marnele cu elipsoizi au furnizat fosile caracteristice pentru Callovianul inferior. Bădăluţă (op. cit., fig. 3 la p. 79) arată că formaţiunea este constituită din 4 intervale litologice (în ordine stratigrafică): argile micacee urmate de gresii micacee de culoare închisă peste care stau marne şi în final marne cu concreţiuni grezo-calcaroase.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et al. (op. cit., p. 295-297); (ii) Bucur (op. cit., p. 41).

8.  Limite: v. fişa Marnele de Dealul Zînei. Limita inferioară este la contactul cu “orizontul cu corbule mici” (cf. Bucur, op. cit., p. 41). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Gumpina.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve (listă în Bădăluţă, op. cit., fig. 3 la p. 79); (ii) Bădăluţă (1976, fig. 3 la p. 79) identifică trei zone paleontologice aaleniene (Zonele Opalinum, Murchisonae, Concavum), o zonă bathonian superioară (Zona Discus) şi o zonă callovian inferioară (Zona Macrocephalus).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: