1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Bucium).
3. Vârsta: Oxfordian superior ?- Tithonian inferior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Devae, afluent stâng al Arieşului, la NE de Sălciua de Jos, în vestul Masivului Trascău, jud. Alba (v. schiţa de hartă în Bărbulescu et al., 1976, fig. 1 la p. 86); (ii) Valea Morilor, versantul stâng al Văii Poienii; Harta geologică 1: 200,000, foaia 18-Turda, caroul b2 (Lupu et al., 1967; 1967a); Harta geologică 1: 50,000, foaia 57d-Poșaga (Balintoni et al., 1987).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Bărbulescu et al. (1976, p 86-87 şi fig. 2 la p. 87) descriu amănunţit succesiune formaţiunii, groasă de până la 122 m. Stiva sedimentară constă din următoarele intervale litologice (în ordinea succesiunii stratigrafice):
- 16-25 m Calcare crem (micrite, pelmicrite, oopelsparite, oomicrite) cu frecvenţi noduli silicioşi, formând strate de 0,25-0,35 m grosime. Aceste roci trec treptat la următorul interval.
- 30 m Brecii calcaroase cu galeţi de calcare albe, cenuşii, roz, roşcate, uneori calcare nodulare.
- 15 m Calcare argiloase cafenii şi brun-roşcate care trec în sus la calcare crem-cenuşii, în strate de 0,3-0,4 m grosime.
- 22 m Ofiolite verzui-gălbui, alterate, cu intercalaţii de calcare cenuşii cu noduli silicioşi.
- 35 m Calcare fine, silicifiate, crem-cafenii, în strate decimetrice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mantea et al. (1967R, citaţi de Bărbulescu et al., 1976, p. 85).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul cristalin (Cristalinul de Baia de Arieş). Limita superioară este la calcare masive ale Tithonianului mediu şi superior sau cu conglomerate poligene eocretacice (profilul Văii Devae).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In intervalul cu brecii calcaroase sunt prezenţi amoniţi [Taramelliceras (Metahaploceras) cf. strombecki, ?Prososphinctes sp., ?Physodoceras sp., “Pyilloceras” sp.], brahiopode (Zeilleria sp., Monticlarella aff. strioplicata, Lacunosella sparsicosta, L. ex. gr. arolica), bivalve (Bositra sp.), microfaună (foraminifere, Saccocoma, Globochaete), alge calcaroase (Clypeina parvula, Pianella pygmaea, Acicularia jurassica, Thaumatoporella parvovesiculifera) (Bărbulescu et al., 1976, p. 88-89).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Balintoni I., Lupu M., Iancu Viorica, Lazăr C., 1987, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 57d-Poșaga.
Bărbulescu Aurelia, Mantea G., Bordea Josefina, 1976, Date noi privind depozitele neojurasice din vestul Masivului Trascău. D.S. Inst. Geol., 62, 4, 85-92.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.