1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Miocen inferior-Miocen mediu.
4. Sinonimie: “Molasa de Doftana” (Constantin et al., 1996, p. 4 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 126c-Govora).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii; (ii) Intre Valea Otăsău şi Valea Luncavăţ (localităţile Măldăreşti - Pietrarii de Sus - Foleşti, jud. Vâlcea) formaţiunea constituie o bandă cu lăţimi de 2,5-4 km; Harta geologică 1: 50,000, foaia 126c-Govora (Băceanu et Papaianopol, nu stim anul; Constantin et al., 1996 ; Marinescu et al., 1993; 1994b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “Formaţiune detritogenă, predominant nisipos-argiloasă, având rare intercalaţii grezoase sau uneori de pietrişuri slab consolidate, formaţiune având ca aspect particular culoarea cenuşie sau uneori vărgată datorită intercalaţiilor argiloase sau nisipos-argiloase roşii” (Constantin et al., 1996, p. 4). In baza formaţiunii este prezentă o alternanţă de nisipuri grosiere gălbui şi cenuşii, în strate metrice. Rar cestea conţin intercalaţii de pietrişuri mărunte, rulate sau de nisipuri indurate, cu intercalaţii de gresii friabile, mediu granulare. Succesiunea continuă cu nisipuri gălbui cu lentile şi strate de argile roşii, nisipuri marnoase cenuşii şi nisipuri cu structuri concreţionare centimetrice şi decimetrice. Prezenţa argilelor roşii poate constitui un criteriu de separare faţă de depozitele detritice sarmaţiene, altfel asemănătoare Formaţiunii de Bujoreanca. Depozitele nisipoase sunt urmate de un facies argilos (argile cenuşii, argile prăfoase vineţii, marne nisipoase cenuşii-verzui, marne verzui compacte) pe Valea Otăsău, la sud de Pietrarii de Sus şi pe pârâul Tomşani. Intre Măldărăşti şi Tomşani în partea superioară a formaţiunii se găseşte un corp lenticular de pietrişuri.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Constantin et al. (1996, p. 4-5).
8. Limite: Limita inferioară, necunoscută, se află probabil la contactul cu Conglomeratele de Măţău. Limita superioară este probabil la contactul cu Orizontul Tufurilor cu Globigerine.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Băceanu I., Papaianopol I., Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire). Raport, F. G., 4 p.
Constantin P., Papaianopol I., Băceanu I., 1996, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c- Govora (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R., 12 p.
Marinescu F., Papaianopol I., Mărunţeanu Mariana, Băceanu I., 1993, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire). Raport, F. G.
Marinescu F., Băceanu I., Papaianopol I., Marinescu B., 1994b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire ). Raport, F. G., 6 p.