1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie o secvenţă litologică cu poziţie inferioară în Membrul de Munteana al Formaţiunii de Sirinia; (iii) Domeniul Danubian Intern, Unitatea de Sirinia.
3. Vârsta: Liasic mediu (Sinemurian superior ?-Carixian inferior).
4. Sinonimie: “orizontul oolitic feruginos al liasicului de la Munteana” (Pop, 1968, p. 377); “Stratele de Piatra Lungă” (Stănoiu et al., 1996, p. 47).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Piatra Lungă, la Munteana pe malul Dunării, la sud de Cozla, jud. Mehedinţi; (ii) Harta geologică 1:100,000, în Codarcea et al., 1961; Fig. 2 la p. 378, în Pop, op. cit; Harta geologică 1: 200,000, foaia 40-Turnu Severin, caroul a1 (Savu et Ghenea, 1967; Savu et al., 1966); Harta geologică 1: 50,000, foaia 156a-Șvinița (Năstăseanu et al., 1982).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Stănoiu et al. (op. cit., p. 47) Stratele de Piatra Lungă au o grosime de 10 m şi sunt constituite predominant din calcare oolitice vişinii, feruginoase. Oolitele hematitice şi chamositice conţin bioclaste de crinoide, echinide, brachiopode, lamelibranhiate, briozoare, foraminifere, cuarţ subangular, granule de hematit şi magnetit. Spre est cantitatea oolitelor descreşte treptat, până la dispariţie iar cantitatea granulelor de cuarţ creşte. Rusu (op. cit, p. 378-385) analizează detaliat calcarele cu oolite chamositice şi hematitice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu et al. (op. cit., p. 47).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu Membrul de Pregheda al Formaţiunii de Cioaca Borii (Stănoiu et al., 1996, fig. 5 la p. 56). Limita superioară este la contactul cu Stratele de Piatra Albă.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Şelf puţin adânc, cu ape agitate de valuri. După Pop (op. cit., p. 386) mediul de formare al oolitelor feruginoase a fost“marin cu tendinţă lagunară, realizat probabil prin aportul de ape dulci de pe continent” .
11. Corelări:
Literatura citată
Codarcea A., Răileanu G., Pavelescu L., Gherasi N., Năstăseanu S., Bercia I., Mercus D., 1961, Privire generală asupra structurii geologice a Carpaţilor Meridionali dintre Dunăre şi Olt. C.C-B., Ghidul excursiilor C.- Carpaţii Meridionali, 3-125.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia E., Avram E., Dinică I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 156a-Sviniţa (macheta). Raport, F. G.
Pop Gr., 1968, Depozitele cretacic superioare din zona Sopot şi semnificaţia lor paleotectonică. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 13, 1, 189-200.
Savu H., Ghenea C., Ghenea Ana, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin.
Savu H., Ghenea C., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin. Notă explicativă, 29 p.
Stănoiu I., Ţicleanu M., Neagu T., Popa M., Diaconiţă Dorina, 1996, Studiul stratigrafic, facial şi paleoambiental al formaţiunilor liasice cu cărbuni din Bazinul Sirinia. In: Simp. Resurse mimerale. Fundaţia oamenilor de ştiinţă Prahova, Bul. Informativ, 3, 2, 45-51. Ploieşti.