1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie o secvenţă litologică cu poziţie superioară în Membrul de Munteana al Formaţiunii de Sirinia; (iii) Domeniul Danubian Intern, Unitatea de Sirinia.
3. Vârsta: Liasic mediu-superior (Carixian superior – Toarcian).
4. Sinonimie: “Liasicul mediu de tip Munteana” (Răileanu et Iordan, 1964, p. 5); “Stratele de Piatra Albă”(Stănoiu et al., 1996, p. 47).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Piatra Albă, la Munteana pe malul Dunării, la sud de Cozla, jud. Mehedinţi; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 40-Turnu Severin, caroul a1 (Savu et Ghenea, 1967; Savu et al., 1966); Harta geologică 1: 50,000, foaia 156a-Șvinița (Năstăseanu et al., 1982).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de circa 50 m, Stratele de Piatra Albă sunt constituite predominant din “calcare grezoase şi gresii calcaroase, feruginoase, negricioase-verzui, cu numeroase resturi de amoniţi” (Stănoiu et al., op. cit., p. 47). Culoarea se datoreşte chamositului de substituţie a bioclastelor şi din compoziţia oolitelor. Materialul bioclastic provine din triturarea scheletelor de amoniţi, lamelibranchiate, brachiopode, crinoide, echinide, briozoare, spongieri, foraminifere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu et al. (op. cit., p. 47).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Piatra Lungă. Limita superioară este la contactul cu Membrul de Dragosela al Formaţiunii de Sirinia.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Popa et al. (1977, p. 20) menţionează amoniţi (Aegoceras capricornu) atribuit Zonei Davoei a Carixianului superior. Stănoiu et al. (op. cit., p. 47) lasă să se înţeleagă că şi faunele de amoniţi menţionate de Popa et al. (op. cit., p. 21-22) aparţin tot Stratelor de Piatra Albă. Răileanu et Iordan (op. cit., p. 5-6) menţionează numeroase specii de brachiopode pliensbachiene: Spiriferina alpina, S. rostrata, Tetrarhynchia argotinensis, Lobathyris punctata (div. subsp.), Zeilleria numismalis, Z. quadrifida, Z. dellegraziana, Z. bersaskensis.
10. Mediul depoziţional: Marin de mică adâncime.
11. Corelări:
Literatura citată
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia E., Avram E., Dinică I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 156a-Sviniţa (macheta). Raport, F. G.
Popa Elena, Năstăseanu S., Antonescu E., 1977, Nouvelles données concernant la biostratigraphie du Jurassique inférieur de la zone de Sirinia (Banat). D. S. Inst. Geol., 63, 4, 7-24.
Răileanu Gr., Iordan Magdalena, 1964, Studiul brachiopodelor liasice din zona Sviniţa. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 9, 1, 4-24.
Savu H., Ghenea C., Ghenea Ana, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin.
Savu H., Ghenea C., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin. Notă explicativă, 29 p.
Stănoiu I., Ţicleanu M., Neagu T., Popa M., Diaconiţă Dorina, 1996, Studiul stratigrafic, facial şi paleoambiental al formaţiunilor liasice cu cărbuni din Bazinul Sirinia. In: Simp. Resurse mimerale. Fundaţia oamenilor de ştiinţă Prahova, Bul. Informativ, 3, 2, 45-51. Ploieşti.