1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Zarandului.
3. Vârsta: Badenian (Marinescu et al., 1998, p. 185).
4. Sinonimie: "Complexul inferior torenţial", (Istocescu, 1971, p.62).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Botfei, jud. Arad, în partea de NV a bazinului Zarand, în zona sa de bordură, din sectorul Secaci-Clit; (ii) Zona Miniş, Secaci-Clit şi în forajele din zona Tinca (Istocescu, 1971, p. 62-63).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea are o dezvoltare caracteristică în talvegul văii Botfeiului (Istocescu, 1971, p.60-66) unde are cca 200 grosime, şi este formată din bolovănişuri torenţiale poligene, cu intercalaţii lentiliforme de nisipuri argile, tufite. Descrierea originală (Istocescu, 1971, p.64): "În talvegul văii Botfeiului, în partea estică a localităţii Botfei, la ultima moară, în cadrul complexului torenţial inferior se poate urmări succesiunea: în bază aproximativ 5m de tufite parţial bentonitizate, care suportă bolovănişuri torenţiale cu o grosime de 200 m". Tufitele bentonitizate din bază cuprind nivele subţiri sau până la 0,5m grosime de marne tufacee mai mult sau mai puţin nisipoase uneori cu fragmente de cochilii, sau de pietrişuri mărunte poligene. Peste acestea se dispun cca 200 m de bolovănişuri poligene, cu stratificaţie torenţială şi cu intercalaţi lentiliforme de argile nisipoase sau tufite.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998, p. 185, nomen nudum).
8. Limite: Formaţiunea de Botfei se dispune transgresiv peste un fundament constituit din formaţuni cristaline şi sedimentare paleozoice şi mesozoice erodate (Ianovici et al., 1969, 1976; Istocescu, 1971, p. 66). La Botfei formaţiunea se dispune peste conglomerate carbonifer-superioare – permian-inferioare sau peste complexul intruziunilor de Codru şi suportă Formaţunea de Miniş.
9. Conţinutul fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In nivelele mai pelitice sau mai nisipoase apar fragmente sau mulaje de cochilii de moluşte (Chlamys, Amussium, Cardium) şi de echinide; (ii): Asociaţia micropaleontologică evidenţiată de tufurile din baza formaţiunii indică "Tortonianul mediu" dar prezintă şi forme comune cu cele din zona cu lagenide din Bazinul Vienei (Istocescu, 1971, p. 66), corespunzătoare Langhianului (Badenian inferior şi mediu). Marinescu et al. (1998, p. 185) consideră startul formaţiunii la începutul Badenianului mediu.
10. Mediul depoziţional: ape puţin adânci, periodic agitate (structura încrucişată a depozitelor psamito-psefitice) şi ape liniştite (nivele tufitice sau argilo-nisipoase). Activitate vulcanică (mai bine cunoscută în estul Depresiunii Zarand) dovedită de prezenţa nivelelor de tufite.
11. Corelări: Sedimentarea Formaţiunii de Botfei pare a fi fost sincronă cu sedimentarea Tufului de Dej din Bazinul Transilvaniei.
Literatura citată
Ianovici V., Giuşcă D., Ghiţulescu T.P., Borcoş M., Lupu M., Bleahu M., Savu H., 1969, Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi. Ed. Acad., 743 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Istocescu D., 1971, Studiul geologic al sectorului vestic al Bazinului Crişului Alb şi al ramei Munţilor Codru şi Highiş. Stud. teh.-econ., J8, 177 p.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.