Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii)  Formaţiunea are un Membru Dolomitic, în bază şi un  Membru Heterolitic, la partea superioară; (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: Spathian superior-Aegean inferior.

4.   Sinonimie: “rother Lias-Marmor (Adnether Schicht) ” (Peters, 1867, p. 23); pro parte “Schreyeralmschichten von Hagighiol und Baschkoi” (Redlich, 1896, p. 501); “Rote Schreyeralmkalke mit Fossilien” (Kittl, 1908, p. 470); “Complexul calcaros-dolomitic” (Mirăuţă, 1966a, p. 281; 1966b, p. 124); pro parte “Formaţiunea dolomitelor şi a calcarelor dolomitice” şi “Formaţiunea calcarelor de Hagighiol l.s. în facies de Schreyeralm-Hallstatt” (Patrulius et al., 1974, p.  21 şi 26); pro parte “Formaţiunea dolomitelor şi a calcarelor dolomitice” (Patrulius et al., op. cit., p. 21);  “Complexul calcaros-dolomitic” şi “Complexul calcarelor de Deşli-Caira” (Grădinaru, 1976, p. 16 şi 18); “Formaţiunea calcaroasă-dolomitică” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1981, p. 19; 1985, p. 3; 1986, p. 17); “calcareous-dolomitic formation” (Mirăuţă, 1982, p. 68); “Formaţiunea calcaroasă-dolomitică în facies de platformă” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1985, p. 3); “Formaţiunea calcarelor nodulare şi cu bioturbaţii” (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 26; 1995, p. 1; Baltres, 2003, p. 61); “Caerace Fm” (partea ei inferioară) (Grădinaru, 2000, p. 23); “Trei Fîntîni Formation” (partea ei inferioară) (Grădinaru op. cit., p. 16, nom. nud.); “Hallstatt-type massive, well bedded limestones” (Grădinaru, op. cit., p. 17, pentru profilul Deşli Caira); “Desli Caira Limestone” (Grădinaru, op. cit., p. 20); “Dolomitic cupola” şi “brick-red Hallstatt-type limestones” (Grădinaru, op. cit., p. 19, pentru zona Cazalgic Bair).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 69.804-Agighiol. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5645.930; Y= 4990.290, Jud. Tulcea. Materialul geologic (intervalul stratigrafic 161,7-314,3 m) se găseşte în Litoteca I.G.R. (ii) Baltres et Mirăuţă (1995, p. 37-73) citează 64 localităţi în care este cunoscută formaţiunea, în zonele anticlinalelor Somova şi Marca şi la est de valea Teliţei; Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea,  carourile a3, a4, b3, b4, b5, c3, c4 ; foaia 39-Sulina, caroul b1; Harta geologică a României, 1: 50,000, foile 135a+c, Somova+Cataloi; 135b+d, Tulcea+Agighiol; 153a, Babadag; 153b, Sarichioi; 136c, Mahmudia.

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Singurul profil complet al formaţiunii este oferit de forajul 69.804-Agighiol (Baltres et al., 1990, p. 6-9). In acest foraj formaţiunea se aşterne peste  granitoide de tip Cazalgic Bair şi este urmată de Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi. Ea are 152,6 m grosime. La secţiunea tip a fost identificat un Membru Dolomitic, inferior, gros de 90,5 m şi un Membru Heterolitic, gros de 62,1 m, constituit din calcare cu bioturbaţii şi din cupluri binare marne-calcare cu pronunţate caractere nodulare. In alte arii de dezvoltare se constată variaţii de facies şi grosimi de circa 60 m. Rocile care o compun sunt: dolomite policrome, cu relicte de bioturbaţie,  calcarenite şi calcirudite oncoidale şi oolitice, calcare policrome cu structuri nodulare şi de bioturbaţie, stromatolite minore, structuri Stromatactis, dikeuri neptuniene, structuri de subsoluţie, brecii intraformaţionale; alternanţe de marne şi calcare nodulare. Variate structuri de bioturbaţie au fost descrise de Baltres (1999, p. 5-7). La Deşli Caira succesiunea, de 38 m grosime, este alcătuită din 36 de strate (numerotate de Grădinaru op. cit., p. 21: 800-835, în Secţiunea B). Microfaciesurile calcarelor din acest profil au fost descrise de Baltres (2000, p. 80). La Tulcea Veche formaţiunii îi sunt asociate intruziuni şi curgeri de bazalte amigdaloide cu pepperite.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 26-29). Primele hărţi care consemnează formaţiunea (“Harta geologică la baza loessului - Zona Parcheş-Mineri” (sc. 1:25.000) şi “Formaţiunile triasice din zona Parcheş-Malcoci”, sc. 1: 50.000, sunt anexate în Baltres et Mirăuţă (op. cit.); (ii) Baltres (op. cit., 2003, p. 61-63).

8. Limite: Formaţiunea urmează în superpoziţie stratigrafică  Formaţiunii de Somova, în aria anticlinalelor Somova şi Marca. La est de Valea Teliţei (Agighiol, Cazalgic Bair, Taş Bair) stă pe granite. La Câz Bair (la N. Bălcescu) stă pe Gresia de Bogza. Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii este urmată în succesiune stratigrafică de Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi.

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Principalele grupe de organisme: amoniţi, echinoderme (holothurii, etc), bivalve cu cochilie subţire, microgasteropode, brachiopode, conodonte, foraminifere, ostracode, calcisfere. Simionescu (1910a, p. 469-481) a descris de la Deşli Caira o faună de amoniţi cu: Leiophyllites confucii (Dien.), L. pradyumna (Dien.), Japonites dobrogiacus Sim., Danubites celtitoides Kittl (Zona Leiophyllites pradyumna a Anisianului inferior cf. Patrulius et al., op. cit., p. 32). La Deşli Caira Grădinaru (op. cit., p.17-18; 21-22) a identificat 11 nivele cu amoniţi de vârstă spathiană şi anisian inferioară. Asociaţiile de conodonte de aici aparţin Zonei Timorensis şi probabil Zonei Regale (Mirăuţă, în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 26-27). Lista acestor asociaţii se găseşte în Mirăuţă (2000, p. 81-84). Grădinaru (op. cit., p. 32) citează faune de amoniţi de la nord şi est de Nicolae Bălcescu (Spathian-Anisian inferior).

10. Mediul depoziţional: Şelf carbonatic cu sedimentaţie lentă, favorabilă proceselor extinse de bioturbaţie şi de diageneză submarină.

11. Corelări: In aria de răspândire maximă a Formaţiunii de Niculiţel calcare nodulare şi cu bioturbaţii, de tipul şi de vârsta celor ale formaţiunii aici descrise, alternează cu bazaltele, demonstrând contemporaneitatea magmatismului efuziv submarin cu sedimentarea Formaţiunii Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 23 şi fig. 3).

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000