Stratele cu Aptychus din Sinclinalul Hăghimaș

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Bucovinică (Sinclinalul Hăghimaş).

3.  Vârsta: Tithonian-Berriasian.

4.  Sinonimie: “Stratele cu Aptychus stricto sensu” (Patrulius et al., 1969, p. 83); “Stratele cu Aptychus” (Săndulescu, 1973, p. 71; Săndulescu, 1976, p. 168).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Munţii Hăghimaş şi Rarău; apariţii discontinui pe creasta dintre Valea Raţei şi Valea Intunecoasă, izvoarele Văii Antaluc, Pârâul Brateş (Harta geologică în Patrulius et al., 1969). Săndulescu (1973, p. 71) descrie în Sinclinalul Rarău benzi paralele din Valea Moldovei până la izvoarele Pârâului Muncelu.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stratele cu Aptychus din Sinclinalul Hăghimaş apar la patru nivele între şi în cuprinsul succesiunii de trei formaţiuni din Sinclinalul Hăghimaş: Formaţiunea de Antaluc, Formaţiunea de Lunca, Formaţiunea de Sălămaş. Aceste apariţii ale Stratelor cu Aptychus par a fi în raporturi allohtonie cu formaţiunile cărora le sunt asociate (Patrulius et al., 1969, p. 88; Săndulescu, 1975, p. 80), ele reprezentând olistolite (lambouri de alunecare). După Patrulius et al. (1969, p. 83) distinge, după poziţia geografică, cele patru pachete de Strate cu Aptychus astfel situate:

- cel inferior situat între Formaţiunea de Antaluc şi Stratele de Lunca;

- cel intermediar este intercalat în Stratele de Lunca;

- cel mediu este situat între acoperişul Stratelor de Lunca şi baza Formaţiunii de Sălămaş;

- cel superior este situat în acoperişul Stratelor de Sălămaş.

Săndulescu (1975, p. 77) a identificat pe Pârâul Brateş, afluent stânga al Văii Dămuc un singur pachet de Strate cu Aptychus pe care îl atribuie nivelului mediu din schema de mai sus.

Patrulius et al. (1969, p. 84-89) dau o descriere detaliată a celor patru pachete de apariţie a Stratelor cu Aptychus. Pachetul inferior, gros de 60 m, este constituit dintr-un nivel inferior cu marne şi marnocalcare roşii şi unul superior cu marne cenuşii-verzui. Pachetui intermediar, cu grosime neprecizată, este constituit din marne şi siltite marnoase cenuşii cu alteraţie verzuie care conţin local intercalaţii de calcare şi gresii. Când conţin marne şi marnocalcare roşii în acestea sunt prezenţi radiolari iar calcarele de culoare alburie conţin calpionelle. Marnocalcarele cenuşii-verzui conţin Lamellaptychus. Pachetul mediu are în bază un nivel conglomeratic urmat de calcare pelitomorfe, uneori roşcate şi, mai sus în succesiune domină roci marnoase. Pachetul superior are în bază calcare submarnoase şi marnocalcare cenuşiu deschis sau roşcate urmate de marne şi siltite marnoase cenuşiu-verzui.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Patrulius et al. (1969, p. 83; 1976c, p. 80); Săndulescu (1973, p. 71-72; 1975, p. 77-80).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Antaluc (în Hăghimaş) sau cu Conglomeratele de Muncelu (în Rarău, cf. Săndulescu, 1973, p. 74). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Wildflysch.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Lamellaptychus din grupa A; L. beyrichi, L. mortilleti, calpionelle: Calpionella alpina, C. elliptica, Calpionellapsis, Tintinopsella carpatica.

10.  Mediul depoziţional: Pelagic.

11.  Corelări: