Formaţiunea de Belcovăţ

1. Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3. Vârsta: Badenian superior (Kossovian) (Iliescu et al., 1968; Mărunţeanu et al., 1998).

4. Sinonimie: “complexul detritic superior” (Iliescu et al., 1968, p. 37-47) ce include “faciesul calcaros de tip Leitha”, “faciesul mediu de Belcovăţ” şi “faciesul nisipos de Bela Reca” (Iliescu et al., 1968).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Dealul Belcovăţ din versantul stâng al văii Sălişte lângă, satul Iablaniţa pentru stratotipul formaţiunii, precum şi Dealul Tâmpa, în satul Armeniş şi valea Bela Reca, imediat la sud de satul Plugova, pentru parastratotipurile acesteia; (ii) Formaţiunea aflorează numai pe marginea vestică a bazinului Caransebeş Mehadia, fiind consemnată pe Harta geologică sc.1:100,000 ce însoţeşte lucrarea Mărunţeanu et al. (1998); Harta geologică, scara 1:50,000, foaia 140b-Mehadia (sub tipar) (Năstăseanu et al., 

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii):  Calcare şi nisipuri, cu grosimi cuprinse între 50-200 m., care lateral trec gradat fie la un facies predominant calcaros, la nord de satul Iablaniţa, fie predominant nisipos, la est de această localitate.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Descrierea originală, în Mărunţeanu et al. (1998, p. 81): “Formaţiunea de Belcovăţ…este alcătuită dintr-o succesiune de calcare tip Leitha şi nisipuri…care lateral pot trece fie la un facies predominant calcaros fie la altul predominant nisipos. Cel predominant calcaros…începe cu calcare detritice cenuşii cu corali, briozoare şi moluşte…” şi se continuă cu “ alternanţe ritmice de calcare şi calcarenite”. Faciesul nisipos “constă din strate centimetrice sau decimetrice de pietrişuri, argile cenuşii, marne cenuşii albicioase, siltite micacee şi gresii calcaroase. Trebuie specificat faptul că în ambele faciesuri, Formaţiunea de Belcovăţ se încheie cu un nivel, de diferite grosimi (20 cm pe valea Bela Reca, 50 cm la Mehadia, 1 m în dealul Tâmpa), de pietrişuri, constituite exclusiv din elemente foarte bine rotunjite de cuarţ”.  Formaţiunea figurează pe Harta geologică, scara 1:50,000, foaia 140b- Mehadia (sub tipar).

8. Limite: Limita inferioară este marcată de contactul de eroziune dintre primele apariţii de calcare sau gresii calcaroase, aparţinând Formaţiunii de Belcovăţ şi depozitele cristaline pre-miocene sau sedimentare ale Formaţiunii de Calva. Limita superioară corespunde unei suprafeţe transgresive, identificată deasupra ultimelor apariţii de pietrişuri cuarţitice.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Asociaţiile de moluşte ale acestei formaţiuni, foarte bogate în specii ale genurilor Nucula, Anadara, Glycymeris, Flabelipecten, Chlamys, Pirenella, Cerithium, Clavatula, etc. au fost determinate şi caracterizate de Iliescu et al. (1968). (ii) Comunitatea de moluşte este însoţită de foraminifere (Popescu în Mărunţeanu et al., 1998) aparţinând Zonei Velapertina (Popescu, 1998) şi nannofosile calcaroase cu Calcidiscus pataecus ce definesc Subzona Calcidiscus pataecus – NN6d (Mărunţeanu et al., 1999) a Zonei Discoaster exilis – NN6 (Martini, 1971). Intregul conţinut fosilifer este caracteristic Kossovianului terminal.

10. Mediu depoziţional: Marin, litoral

11. Corelări: Formaţiunea de Belcovăţ poate fi corelată cu partea inferioară a “stratelor de Şopot” (Iliescu et al., 1967) din bazinul Bozovici, pe baza prezenţei nivelului de pietrişuri cuarţifere în ambele entităţi litostratigrafice.