1. Statutul numelui: Valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Tarcău (Skibele Externe), la nord de Valea Moldovei; Petice de rabotaj.
3. Vârsta: Lutetian.
4. Sinonimie: ”Nummulitengesteine von Pasieczna” (Paul et Tietze, 1877, p. 62); ”Orizontul calcarelor de Pasieczna” (Ionesi, 1961, p. 363); ”Calcarele de Doamna ” (v. fişa Calcarele de Doamna).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) In afara ţării noastre, satul Pasieczna (Ferencuk), pe Valea Bistriţei din Carpaţii Nordici, între Nadvorna şi Zielona (la sud de Stanislav) (Paul et Tietze, ibidem); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi, 13-Piatra Neamţ.
6. Secţiunea tip; Variaţii de facies: In ţara noastră Calcarele de Pasieczna reprezintă corespondentul vestic, din Pânza de Tarcău şi din Petece de rabotaj, al Calcarelor de Doamna din Pânza Cutelor Marginale. Deosebirile litologice între cele două formaţiuni constau din aceea că în Calcarele de Pasieczna accidentele silicioase se individualizează mai pregnant, iar cuarţul detritic, diseminat în calcare, este prezent în proporţie mai ridicată (Săndulescu et al., 1989a, p. 34). Pe Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi, formaţiunea are 20-30 m grosime şi este constituită din calcare cu aspect litografic, de culoare alb-gălbui sau alb-verzui, cu accidente silicioase (Joja et al., 1968a, p. 44). Pe Harta geologică 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, stiva are 15-25 m grosime şi este constituită din calcare alb-gălbui, uneori cu aspect litografic, cu accidente silicioase (Joja et al., 1968b, p. 19). Băncilă (1958, p. 320) numeşte ”calcare de tipul Pasieczna” alternanţele de calcare dure, în strate de 30 cm, cu calcare argiloase, mai moi, din Semifereastra Gura Putnei (Pânza Cutelor Marginale, pe Harta geologică 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi, caroul a3). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 5-Rădăuți, carourile a2, a3, b2, b3, c3 (Joja et al., 1968, 1968a); foaia 13-Piatra Neamț, carourile a1, b1, c1, d1 (Mirăuță, 1968; Joja et al., 1968b); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 11c-Sucevița (Joja et al., 1984), 22a-Cîmpulung Moldovenesc (Săndulescu et al., 1987).
7. Referinţa tip; Alte referinţe: Paul et Tietze (1877, p. 62 -66); Băncilă (idem, p. 284, 317, 320).
8. Limite: Limita inferiară se află la contactul cu Stratele de Suceviţa, în zona Valea Sucevei-Valea Moldovei. La Târgu Ocna (Petecul de rabotaj Târgu Ocna) limita inferioară se află la contactul cu Stratele de Tîrgu Ocna. Limita superioară se află la contactul cu Stratele de Strujinoasa. Pe Harta geologică 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi Calcarele de Pasieczna sunt urmate de ”Orizontul stratelor de Viţeu” peste care se situează Stratele de Strujinoasa (Joja et al., 1968a, ibidem). In bazinul Văii Moldovei Ionesi (1961, idem, p. 364; 1971, p. 75, 144) descrie Orizontul Gresiilor Glauconitice, respectiv Gresiile Glauconitice) ca urmând în succesiune Calcarelor de Pasieczna (numite de Ionesi Calcarele de Doamna).
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Radiolari abundenţi, citaţi din partea inferioară a succesiunii (Joja et al., 1968a, ibidem).
10. Mediul depozitional: Marin, cu adâncimi de 500-700 m (Bădescu, 1998, p. 193).
11. Corelări: Echivalentul stratigrafic al Calcarelor de Pasieczna, în Pânza Cutelor Marginale, este reprezentat de Calcarele de Doamna
Literatura citată
Bădescu D., 1998, Modelul structural al zonei externe a flişului din Carpaţii Orientali (partea centrală şi nordică) şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului şi Paleogenului. Teză, 249 p.
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368 p.
Ionesi L., 1961, Geologia regiunii Gura Humorului - Poiana Micului. An. Şt.Univ.Al. I. Cuza, Iaşi, 7, 2, 355-378.
Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Joja Th., Alexandrescu G., Micu M., 1984, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 11c-Suceviţa.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Paul C., Tietze E., 1877, Studien in der Sandsteinzone der Karpathen. Jahrb. d.k.k. geol. RA, 27, 31-130.
Săndulescu M., Micu M., Alexandrescu G., Constantin P., 1987, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 22a-Câmpulung Moldovenesc.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport, F. G.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989a, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport F. G., 66 p.