1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Trascău).
3. Vârsta: Tithonian-Neocomian.
4. Sinonimie: “Valanginien-Hauterivien (Couches à Aptychus)” (Ilie, 1936, p. 372); “Valanginian-Hauterivian (Strate cu Aptychus)” (Ilie, 1953, p. 44); “strate cu Aptychus” (Bordea et al., 1968, p. 227); “Stratele cu Aptychus” (Ianovici et al., 1976, p. 233); “Aptychus Beds” (Patrulius et al., 1976, p. 73).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Formaţiunea este prezentă în zona centrală a Munţilor trascăului, ocupând o fâşie îngustă (maximum 2 km) între localitatea Rimetea şi sud Rîmeţi (Valea Mănăstirii), jud. Alba. Sunt citate ariile de extindere la sud de Valea Mănăstirii, Valea Iezerului, izvoarele Văii Lunca Meteşului; Ilie (1936, harta geologică 1: 100,000); Bordea et al. (1968, harta geologică 1: 50,000; Harta geologică 1: 200,000, foaia 18-Turda, carourile b3, c3 (Lupu et al., 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (ii) Succesiune monotonă de micrite în strate de 2-10 cm, în alternanţă cu marne cenuşii-verzui; subordonat apar brecii calcaroase sudate şi şisturi violacee. Spre bază formaţiunea conţine accidente silicioase şi feldspaţi de neoformaţiune. Sunt citate şi jaspuri roşii. Grosimea formaţiunii este variabilă (4 m în Dealul Muntelui; 200-300 m la localitatea Izvoarele şi spre sud de aceasta) (Lupu, 1972, p. 17-18). Pe Pârâul Sureni, afluent al Văii Rîmeţi, formaţiunea are 400 m grosime (Lupu, 1964, p. 248). In zona Galda-Rîmeţi Stratele cu Aptychus fac parte din Formaţiunea Mixtă (Formaţiunea Mixtă Vulcanogen-Sedimentară) şi sunt descrise ca marnocalcare cenuşii-verzui şi violacee (Bordea et al., 1968, p. 227 şi harta însoţitoare 1:50,000).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă peste fundamentul cristalin ori peste ofiolite jurasic superioare (în sudul Munţilor Trascău) şi calcare tip Ammonitico Rosso ale Kimmeridgianului-Tithonianului inferior. Limita superioară, concordantă, este la contactul cu Seria Detritică Barremian-Albiană (Ianovici et al., 1976, p. 233).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi inventariaţi de Herbich (1877, citat de Lupu, 1972, p. 16). Formaţiunea conţine amoniţi şi aptychi (Protetragonites, Partschiceras, Laevaptychus, Lamellaptychus var. sp.) şi asociaţii de tintinnide (Calpionella alpina care indică Tithonianul superior şi Tintinnopsella carpathica, T. cadischiana, Stenosemelopsis aff. hispanica de vârstă Valanginian)(v.şi Patrulius et al., 1976, p. 73).
10. Mediul depoziţional: Mediu marin eupelagic, cu fose şi riduri care explică variaţiile ample ale grosimii formaţiunii, în conexiune cu subsidenţa necompensată (Lupu, 1972, p. 19).
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, Georgescu V., Mantea G., Puricel R., 1968, Asupra prezenţei unei forme hauteriviene în masivul calcaros Cetea-Pleaşa din zona Galda-Rîmeţi. D.S. Inst. Geol., 54, 1, 223-234.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Ilie M., 1936, Recherches géologique dans les Monts du Trascău et dans le Bassin de l’Arieş. AN, 17, 329-466.
Ilie M., 1953, Structura geologică a Depresiunii Abrud. AN, 25, 37-117.
Lupu M., 1964, Asupra vârstei Stratelor cu Aptychus din Masivul Trascău. D. S. Inst. Geol., 50, 2, 247-249.
Lupu M., 1972, Stratigrafia şi structura formaţiunilor mezozoice din Munţii Trascău. Rezumatul tezei de doctorat, 56 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Gheorghian Mihaela, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, 1976a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni. 1. Formaţiunile triasice din pânzele transilvane (Sinclinalul Rarău şi Munţii Perşani). Raport Fond Geologic I.G.R., 76 p.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.