1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Intern, Unitatea Sirinia.
3. Vârsta: Liasic superior (Toarcian).
4. Sinonimie: “Couches de Zamoniţa” (Năstăseanu et Stancu, 1978, p. 176).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Zamoniţa (la nord de Bigăr), de la confluenţa cu Valea Dragosela, pe o distanţă de 425 m, şi 100 m pe Valea Dragosela, aval de confluenţă, jud. Caraş Severin şi Mehedinţi (Năstăseanu et Stancu, op. cit., fig. 2 la p. 174 - harta geologică şi fig. 1 la p. 173 - secţiune geologică); (ii) Zona la est şi sud-est de Bigăr, ca o bandă continuă din Valea Dragosela spre sud, traversând Valea Sirinca, până la Munteana, pe malul Dunării; Harta geologică 1: 200,000, foaia 40-Turnu Severin, caroul a1 (Savu et Ghenea, 1967; Savu et al., 1966); Harta geologică 1: 50,000, foaia 156a-Șvinița (Năstăseanu et al., 1982).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Năstăseanu et Stancu (op. cit., p. 176) formaţiunea, groasă de 150 m, este constituită din gresii calcaroase negre cu intercalaţii de siltite argilase şi marnoase negre, şistoase. Această litologie contrastează faţă de cea a formaţiunii subjacente (Stratele de Lespezi) care este constituită din gresii silicioase albe. Formaţiunea mai conţine calcare argiloase (marnocalcare) nisipoase negre şi numeroşi belemniţi de talie mare. La Munteana partea superioară a formaţiunii este constituită din strate decimetrice şi metrice de calcare cenuşii, uşor nisipoase, cu amoniţi. Ea măsoară aici 10 m grosime. Stratele decimetrice şi metrice dau cascade mici de-a lungul Văii Zamoniţa; (ii) Pe versantul vestic al culmii Lespezi formaţiunea prezintă grosimi variabile (85-110 m) şi se subţiază treptat în direcţia ESE, către partea centrală a Zonei Sirinia.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Năstăseanu et Stancu (op. cit., p. 176-177 şi fig. 1 şi 2 la p. 173 şi 174).
8. Limite: După Năstăseanu et Stancu (op. cit., fig. 1 la p. 173 şi p. 176) limita inferioară, de tranziţie printr-un interval de 5-10 m grosime este la contactul cu Stratele de Lespezi, iar limita superioară este la contactul cu Stratele de Moşnic.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La Munteana Năstăseanu et Stancu (op. cit., p. 177) au identificat amonitul Pseudogrammoceras fallaciosum. Tot de aici au fost citate speciile Hildoceras bifrons şi Pachylitoceras jurense; (ii) Zona Insigne a Toarcianului superior.
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Năstăseanu S., Stancu Cristina, 1978, Nouveau repères lithostratigraphques por la corrélation des dépôts toarciens-aaléniens des zones de Sirinia et de Presacina – Banat. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 171-181.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia E., Avram E., Dinică I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 156a-Sviniţa (macheta). Raport, F. G.
Savu H., Ghenea C., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin. Notă explicativă, 29 p.
Savu H., Ghenea C., Ghenea Ana, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin.