1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Criş).
3. Vârsta: Jurasic superior-Nocomian.
4. Sinonimie: “Jaspuri la partea superioară a seriei efusive bazice (jaspuri supradiabazice)” (Papiu, 1953, p. 123); “strate de Şoimuş-Buceava” (Papiu, 1953, p. 126); “Strate de Şoimuş-Buceava” pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Zona localităţii Şoimuş-Buceava (pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad, caroul c2), jud. Hunedoara; (ii) Zona la NE de linia Baia-Slatina de Mureş, până la Buceava-Şoimuş (Papiu, 1953, p. 125), Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad, carourile c2, d1, d2, cu indicele J3-ne (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 72b-Gurahonț, 72c-Săvîrşin (Savu et al., 1979), 72d-Roşia Nouă (Savu et al., 1979). In partea nord-estică de extindere formaţiunea apare în mod repetat în cuprinsul unor cute cu eruptiv bazic în ax (Papiu, 1953, p. 123).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a fost precizată o secţiune tip. Bleahu et al. (1968, p. 39) descriu în baza unei serii de fliş (comparabilă cu stratele de Sinaia) un nivel de jaspuri (Jaspuri supradiabazice cf. Papiu, 1953) care alternează cu argilite brune. Papiu (1953, p. 124) descrie jaspuri roşii, brune şi verzi, bogate în fier şi cu o mică cantitate de material argilos. Ele formează strate de până la 0,2 m grosime, care totalizează sub 20 m grosime. In masa fundamentală puternic silicifiată a jaspurilor sunt prezente filade de argilă şi radiolari. Numai între stratele de jaspuri roşii se găsesc intercalaţii centimetrice de oxizi de mangan (la N de Baia), ori Mn apare ca lentile şi noduli neregulaţi ori ca cruste în jasp.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Papiu (1953, p. 123-126); (ii) Bleahu et al. (1968, p. 39).
8. Limite: După Bleahu et al. (1968, p. 40) Stratele de Şoimuş-Buceava sunt urmate în Fosa Drocea de o succesiune neocomiană de fliş cu calcarenite, grezo-calcare, argilite marnoase şi, mai rar, microconglomerate şi gresii calcaroase care prezintă ritmuri binare, laminaţie de curent, mecanoglife. Acest fliş neocomian a fost comparat cu Stratele de Sinaia.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Radiolari Spumellariizi (Ropalastrum, Caenosphaera, Stylosphaera) şi Nasselariizi (Lithocampe) şi fragmente de spiculi de spongieri (Papiu, 1953, p. 125).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Partea neocomiană a Stratelor de Şoimuş-Buceava este corelabilă cu Stratele de Curechiu (coloana stratigrafică de corelare anexată la Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad).
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Papiu V.C., 1953, Cercetări geologice în masivul Drocea (Munţii Apuseni). Bul. şt. Acad. rom., 5,1, 107-213.
Savu H., Lupu M., Lupu Denisa, Ştefan A., Istrate G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 72d-Roşia Nouă.
Savu H., Lupu M., Avram E., Marinescu F., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin.