Formaţiunea de Bahna

1.  Statutul numelui: In uz.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Bazinul Bahna – Orşova.

3.  Vârsta: Miocen inferior (Egerian (?) – Eggenburgian).

4.  Sinonimie:

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Bahna, judeţul Mehedinţi; (ii) Bazinul Bahna – Orşova, între localitatea Bahna şi Dealul Foaienfir.

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Litologic Formaţiunea de Bahna se compune din argile  cenuşii-verzui bariolate urmate de marne gipsifere şi argile bariolate, nisipuri alb-cenuşii cu elemente de pietrişuri; urmează argile cenuşii-negricioase cu fragmente cărbunoase în alternanţă cu nisipuri şi cu strate de argilă cărbunoasă. După o porţiune acoperită de detritus şi de argilă reapar argile în strate centimetrice, brune, în alternanţă cu nisipuri, argile negre cărbunoase şi strate de 15-50 cm de cărbuni. Deasupra cărbunilor se află nisipuri argiloase peste care se dispune un banc argilos.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)  Marinescu (1998); (ii) Tiţă (2009, teză de   doctorat).

8. Limite: Se dispune transgresiv şi discordant peste formaţiuni cristalofiliene şi suportă transgresiv şi discordant Formaţiunea de Curchia de vîrstă badenian inferioară.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Deasupra cărbunilor în nisipuri argiloase apar speciile Pirenella plicata, Tympanotonus margaritaceus şi Terebralia bidentata. In bancul argilos de deasupra apare frecvent Gryphaea crassissima. Marinescu et al. (1998) au reconsiderat vârsta depozitelor pe baza următoarelor specii: Gryphaea (Crasostraea) gryphoides crassissima, Pirenella plicata papillata, Tympanotonus (T.) margaritaceum, Terebralia bidentata bidentata, Dorsanum (D.) miocenicum, Perona (P.) jouanneti descendens şi au încadrat Formaţiunea de Bahna la Eggenburgian inferior.

10. Mediul depoziţional:Continental lacustru cu secvenţe paludale care au permis acumularea stratelor de cărbuni. Formaţiunea s-a acumulat în condiţii paleoclimatice favorabile care au permis dezvoltarea unei vegetaţii abundente dar şi depunerea sporadică a primului termen al seriei evaporitice, fapt ce a permis acumularea marnelor gipsifere. Prezenţa nisipurilor şi a bancurilor de pietrişuri indică şi instalarea episodică a unor episoade aluvionare.

11. Corelări: Această formaţiune ar corespunde stratigrafic depozitelor cu cărbuni care se dezvoltă de-a lungul culoarului neogen Balta – Baia de Aramă. De asemenea ar corespunde depozitelor ce alcătuiesc subunitatea inferioară a Formaţiunii de Sălătruc din Bazinul Petroşani, care s-ar echivala, după Moisescu (2003), cu treimea inferioară a etajului Aquitanian.