1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie membrul superior al Marnelor de Mortănuşa; Membru al Seriei Marine Inferioare (Răileanu et Saulea, 1956); (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eocen mediu (Luteţian superior - Napocian).
4. Sinonimie: “Orizontul argilelor cenuşii” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 282; Vlaicu-Tătărîm, 1963, p. 51); “Grey Clays and Marls” (Popescu et al., 1978, p. 316; Popescu, 1978, p. 102).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Zona Cluj-Huedin, Aria Gilăului, Aria Mezeşului, Harta geologică 1:100,000, în Popescu et al., idem; Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj, carourile c1, d1, d2 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Popescu et al. (ibidem) litologia monotonă a acestui membru al Marnelor de Mortănuşa constă din marne şi argile siltice şi nisipoase, micacee, cu intercalaţii subţiri de nisipuri cuarţoase. Frecvent apar lumaşele cu Ostreide. Către partea superioară devine predominant nisipos. In Valea Someşului şi pe malul stâng al Văii Căpuş este prezent un lumaşel cu Ostreide, în partea mediană a succesiunii. Lumaşelele cu Ostreide, Pectinide şi mulaje de bivalve sunt prezente şi în alte părţi ale succesiunii. Grosimea Argilelor şi Marnelor Cenuşii este de circa 60 m, menţinându-se constsantă în zona Cluj-Huedin.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (ibidem); (ii) Popescu et al. (idem, p. 317); v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul cu Velates (în zona Cluj-Huedin). La nord de Gilău, Calcarul cu Velates lipseşte iar limita este la partea superioară, fosiliferă, a Marnelor Superioare cu Moluşte, în timp ce spre nord, în Aria Mezeşului, limita este la contactul cu Nivelul cu Nummulitres Perforatus de la partea superioară a Stratelor de Căpuş. Toate aceste raporturi arată caracterul heterocron al limitei geologice. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Leghia sau, spre nord, cu Gresia de Racoţi şi este marcată de contrast litologic şi morfologic. Tranziţia către Calcarul de Leghia este gradată, evidenţiată de intercalaţii calcaroase centimetrice în nisipurile şi silturile de la partea terminală a Argilelor şi Marnelor Cenuşii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Forme atipice de Nummulites perforatus B, N. striatus, N. granieri, N. chavannesi. Microforaminiferele bentonice conţin specia de zonă Pararotalia subinermis; (ii) Asociaţia de nannoplancton aparţine Zonei Reticulofenestra umbilica, Subzona Discoaster saipanensis (NP 17).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Popescu B., 1978, On the lithostratigraphic nomenclature of the NW Transylvania Eocene. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 22, 99-107.
Popescu B., Bombiţă G., Rusu A., Iva Mariana, Gheţa N., Olteanu R., Popescu Daniela, Tăutu Elena, 1978, The Eocene of the Cluj-Huedin area. D. S. Inst. Geol., 64, 4, 295-357.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia10-Cluj.
Vlaicu-Tătărîm Niţa, 1963, Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Ed. Acad., 189 p.