Formaţiunea cu Cărbuni, de Bahna

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):  Depresiunea Bahna.

3.  Vârsta: Miocen inferior (Egerian superior (?) - Eggenburgian) (Marinescu et al, 1998).

4.  Sinonimie: "Formaţiunea cu cărbuni"  (Drăghiceanu, 1885).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Bahna (jud. Mehedinţi), ogaşul Crovuri (afuent pe dreapta al râului Bahna), în apropierea centrului comunei, lângă şosea, la aprox. 300 m pe dreapta; (ii) Formaţiunea poate fi recunoscută şi la nord, în grabenul neogen, îngust  dintre Balta şi Baia de Aramă, în sectorul sudic al acestuia, între Balta şi Ceravârf; Harta geologică la scara 1:50,000, foaia 140d-Orşova (Hîrtopanu et al., 1987).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip este constituită din: argile cenuşii - verzui - bariolate (2 m) urmate de marne gipsifere şi argile bariolate (5 m), apoi nisipuri alb - cenuşii cu elemente de pietriş (3 m); urmează argile cenuşii – negricioase, cu fragmente cărbunoase (4 m), în alternanţă cu nisipuri şi strate de argilă cărbunoasă (7 - 9 m). După o porţiune acoperită de detritus şi de argilă scoase dintr-un puţ de mină, reapar argile în strate centimetrice, brune, cu nisipuri, argile negre, cărbunoase, strate de 15 - 50 cm de cărbuni. Deasupra cărbunelui, se află nisipuri argiloase cu Pirenella plicata şi Tympanotonus margaritaceus şi Terebralia bidentate. Deasupra se află un alt banc argilos (0,8 – 1,5 m) în care domină Gryphaea crassissima, amestecate deasemenea cu gasteropode.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)  Marinescu et Marinescu (1962). Măcar în mod sumar profilul ar fi trebuit notat pe Harta geologică la scara 1:50,000, foaia 140d- Orşova.

8. Limite: Formaţiunea este transgresivă pe fundamentul cristalin dar limita ei inferioară nu aflorează. Pe Falia Bahnei se observă un contact tectonic. Pe og. Crovuri se observă contactul trangresiv al terenurilor Badenianului inferior. Contactul este imediat înlocuit de unul tectonic, de importanţă secundară.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Apreciind fauna de moluşte, se poate considera că formaţiunea poate fi considerată  Eggenburgian  inferioară (Marinescu et al, 1998), cu toate că unii autori anteriori le apreciau chiar ca fiind oligocene (Voicu, 1954). Aprecieri asupra vârstei acestora, există încă de la finele secolului trecut (Tournouer, 1897, Ştefănescu S., 1883, Schafarzik, 1892, Fuchs, 1894). Privind fauna colectată de la Bahna, din Formaţiunea cu Cărbuni, elementele cele mai importante sunt: Gryphaea (Crassosstraea) gryphoides crassissima LK., Pirenella plicata papillata SDBR., Tympanotomus (T.) margaritaceum BROCC., Terebralia bidentata DEFR., Dorsanum (D.) miocenium MICHT., Perona (P.) jouanneti descendens HILB.

10. Mediul depoziţonal: Apreciem că formaţiunea s-a acumulat într-un mediu marin salmastru, mlăştinos, litoral.

11. Corelări: Formaţiunea poate fi considerată corelabilă cu acelea din Bazinul Petroşani, respectiv cu Formaţinea Superioară de Sălătruc.