1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea este constituită din patru membri (în succesiune stratigrafică): Gipsul de Perchiu, Marnele de Albele, Marnele Roşii de Valea Calului, Gipsul de Stufu (Săndulescu et al., 1989, p. 17). (iii) Pânza Cutelor Marginale (Semifereastra Bistriţei), Pânza Subcarpatică (Digitaţia Măgireşti-Perchiu).
3. Vârsta: Miocen inferior-Miocen mediu(?) (Burdigalian terminal-Langhian inferior=Badenian inferior) (Săndulescu et al., 1989, p. 18).
4. Sinonimie: Formaţiunea Cenuşie cu Gipsuri, aşa cum a fost descrisă de Săndulescu et al., 1989, p. 17) este sinonimă cu Formaţiunea de Perchiu şi, în parte, cu Molasa de Bîrsăneşti; “Orizontul Cenuşiu” (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964, p. 142); “Grey Formation” (Micu, 1982, p. 125, 128); “Orizontul cenuşiu cu gipsuri” (Dumitrescu et al., 1970b, p. 55); “Grey Schlier Formation” (Săndulescu et al., 1995, p. 7); “Formaţiunea Cenuşie” (Grasu et al., 1999, p. 161).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată. (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi, cu legenda: Marne şi argile cenuşii, gips şi sare, atribuite Tortonianului la data redactării hărţii, în anul 1968; 13-Piatra Neamţ, 21-Bacău, 29-Covasna; Harta geologică 1: 50,000, foile 11c-Suceviţa, 35d-Crăcăoani, 48a-Tazlău, 48b-Piatra Neamţ (indicii m1+2), 63b-Zemeş, 81a-Târgu Ocna.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip neprecizată. (ii) In partea internă a Pânzei Subcarpatice (Digitaţia Măgireşti-Perchiu) succesiunea formaţiunii cuprinde: Gipsul de Perchiu (gresii, argile şi şisturi cenuşii în care sunt intercalate 1-4 strate de 5-10 m grosime de gipsuri); Marnele de Albele (secvenţă argilo-marnoasă cenuşie, cu intercalaţii de nisipuri cenuşii sau gresii friabile); succesiune dominant marnoasă-argiloasă cu intercalaţii de Marne Roşii de Valea Calului; Gipsul de Stufu (calcare dolomitice fin laminate, cu nivele de gipsuri, urmate de argile, marne, silturi cenuşii). In partea extenă a Pânzei Subcarpatice (Digitaţia Pietricica şi Digitaţia Valea Mare) Formaţiunea Cenuşie cu Gipsuri nu mai conţine Gipsul de Perchiu şi este constituită dintr-o secvenţă inferioară marnoasă-nisipoasă cu intercalaţii de Marne Roşii de Valea Calului şi doar rare intercalaţii de gips şi o secvenţă superioară, predominant argiloasă, în baza căreia se găseşte Gipsul de Stufu (Săndulescu et al., 1989, p. 17).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Săndulescu et al. (1989, p. 17-18); Mirăuţă et Mirăuţă (1964, p. 142).
8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Gipsul de Perchiu de peste Formaţiunea de Măgireşti sau de peste Formaţiunea de Hârja. Limita superioară este la contactul cu Tuful de Slănic (Marinescu et al., 1998, Tabel de corelare la pag. 182).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La partea superioară a formaţiunii (la nivelul Gipsului de Stufu) există microfaună de vârstă badeniană.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Constantin Paul, Micu Mihai, 1998, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 63b-Zemeş.
Dumitrescu Ion, Săndulescu Mircea, Bandrabur Toderiţă, Sîndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu Ion, Mirăuţă Orest, Săndulescu Mircea, Ştefănescu Mihai, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Grasu C., Catana C., Miclăuş Crina, Boboş I., 1999, Molasa Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 227 p.
Joja Theodor, Alexandrescu Grigore, Bercia Iosif, Mutihac Vasile, Dimian Mircea, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Joja Theodor, Alexandrescu Grigore, Micu Mihai, 1984, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 11c-Suceviţa.
Micu M., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 35d-Crăcăoani.
Micu M., 1967b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 48 b-Piatra Neamţ.
Micu M., 1982, Exploratory notes to lithotectonic profiles of Miocene molasses from Central Moldavia (Eastern Carpathions Romania). Veroff. Zentralinst. Phys. Erde AdW DDR, 66, 117-136, Potsdam.
Micu Mihai, 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 48d-Tazlău.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964 a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.
Săndulescu M., Bădescu D., Popescu O., Băceanu I., 1998, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 81a-Tg. Ocna. Raport Fond Geologic I.G.R.