Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: Spathian superior-Fassanian superior (Triasic mediu) (Mirăuţă, în Baltres et al., 1997, p. 2-70).

4.  Sinonimie: “Rote Schreyeralmkalke mit Hornstein” (Kittl, 1908, p. 470); “Complexul calcarelor negricioase cu accidente silicioase” (Mutihac, 1962c, p. 249); “Calcarele cu silexite” (Mutihac, 1963, p. 63; 1964, p. 232); “calcare silicioase în plăci şi argilite de culoare verde sau chiar roşii, cu radiolari, ce alternează cu curgeri de diabaze” (Mutihac, op. cit., p. 63, referindu-se la faciesul formaţiunii, în zona Izvoarele); “calcarele în plăci cu filoane de diabaz” (Mutihac, op. cit., p. 235); “Stratele de Izvoarele” nom. nud., (O. Mirăuţă, 1966, citat în Patrulius et al., 1974, p. 55; Mirăuţă et al., 1985, p. 4); “Stratele de Izvoarele” (Patrulius et al., op. cit., p. 55 şi pe harta “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor triasice” din acelaşi raport; Mirăuţă et al., 1986, p. 11); pro parte “Formaţiunea dolomitelor şi a calcarelor dolomitice” (Patrulius et al., op. cit., p. 21); “Formaţiunea calcaroasă-dolomitică cu cherturi” + “Formaţiunea calcarelor bituminoase cu cherturi” (Mirăuţă, în  Mirăuţă et al., 1981, p. 23, resp. 25);  “Cherty calcareous-dolomitic formation” + “cherty bituminous limestones formation” (Mirăuţă, 1982, p. 68, 69); “Formaţiunea calcaroasă-dolomitică cu silicifieri” (Mirăuţă et al., 1986, p. 19); “Formaţiunea calcarelor cu cherturi” (Baltres, 1996, p. 38; Baltres, în Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 29; în Baltres et al., 1997, p. 1; Baltres, 2003, p. 59); “Formation des calcaires à cherts” (Mirăuţă et al., 1993, p. 22); “Uzum Bair Formation” (Crasquin-Soleau et Grădinaru, 1996, fig. 3; Grădinaru, op. cit., p. 20); “Trei Fîntîni Fm. ” (partea superioară) (Grădinaru, op. cit., p. 16, în figură nenumerotată); pro parte “Marelb Formation” (Grădinaru, op. cit., p. 15).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Cuca Mică, situat la 1,250 km SV de comuna Somova, în vecinătatea şoselei Tulcea-Isaccea, Jud. Tulcea. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5628.325; Y= 5006.925. (ii) Formaţiunea are largă răspândire în Dobrogea de Nord (Baltres, în Baltres et al., op. cit., p. 13-70); Harta geologică a României, 1: 200,000, Foaia 38, Tulcea, carourile a3, a4, b3, b4, c3, c4; Harta geologică a României, 1: 50,000, foile 135a+c, Somova+Cataloi; 135b+d, Tulcea+Agighiol; 153a - Babadag, 153b, Sarichioi.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La localitatea tip, stiva de peste 250 m grosime, este alcătuită din calcarenite şi micrite negre, în strate cu feţe plane sau ondulate, de 5-30 cm grosime şi din calcarenite şi calcirudite cenuşii şi negre, în strate de până la 2,5 m grosime. Stratele vin în contact direct ori pot fi separate de o argilă subţire, foioasă, de culoare neagră. Caracterul distinctiv al formaţiunii este frecvenţa mare a nodulilor şi a benzilor de chert negru, care se plasează, de obicei, în porţiunea superioară, micritică a stratelor sau la contactul între două strate. Nodulii de chert au formă lenticulară şi sunt aplatisaţi în planul stratului sau sunt neregulaţi. Ei ating 2-20 cm diametru şi 5 cm grosime. Benzile de chert au 0,5-2 cm grosime. La localitatea tip calcarele constituie secvenţe din ce în ce mai groase şi mai grosiere spre partea superioară a succesiunii care alcătuieşte astfel o megasecvenţă de tip coarsening upward. Componenta calciruditică a unei secvenţe are aspect lentiliform, cu baza plană şi partea superioară convexă. Grosimea lentilelor este de 15-80 cm, iar grosimea cumulată a mai multor lentile suprapuse poate atinge 175 cm. Galeţii de calcar cenuşiu au de obicei 4-6 cm diametru şi sunt amestecaţi cu galeţi mărunţi, de 1-4 cm, şi cu rari galeţi de până la 20 cm lungime. Calciruditele au totdeauna matrice calcarenitică abundentă, astfel încât galeţii vin rar în contact. Componenta calcarenitică a unei secvenţe este grosieră, spatică, are grosimi de 0,3-2,5 m. Calcarenitele sunt gradate, prezintă laminaţii orizontale şi încrucişate, structuri de eroziune şi de tasare, convoluţii, precum şi structuri organice şi diagenetice. Componenta micritică  este subordonată cantitativ la localitatea tip, dar devine semnificativă în afara perimetrului Parcheş-Somova. Calcarele acestei formaţiuni sunt adesea dolomitizate epigenetic. Prin dolomitizare, roca devine deschisă la culoare, în nuanţe de alb, cenuşiu, roz. (ii) Caracterele formaţiunii, descrise la localitatea tip, se păstrează în zona Parcheş-Somova. In restul Dobrogei de Nord formaţiunea prezintă variaţii de facies, dar ea poate fi uşor recunoscută datorită prezenţei cherturilor. Un facies cu calcare nodulare şi cherturi roşii este prezent la Dealul Roşu (Zebil), Orta Bair, Ceatal Bair, Uzun Bair (est M. Kogălniceanu). Cel mai frecvent, însă, în zona estică de extindere a formaţiunii aceasta este constituită dintr-o alternanţă monotonă de calcare negre, fine şi marne ori argile negre, cu rare cherturi. Grosimea maximă a formaţiunii este de 413 m (în forajul 69.801-Parcheş). In zona comunei Izvoarele şi la nord de aceasta formaţiunea prezintă un alt aspect interesant. La dealul Bujorul şi Dealul Vulpilor, de la Izvoarele, calcarele cu cherturi au asociate bazalte sub formă de lentile care pot atinge peste 50 m lungime şi 6-8 m grosime. In bazalte pot fi văzute blocuri lungi de 1,5-2 m de calcare cenuşii, cu cherturi. Bazaltele se repetă la cel puţin şase nivele în stiva calcaroasă, groasă de circa 350 m. Raporturile bazaltelor cu calcarele nu sunt elucidate, putând fi vorba atât de intercalaţii concordante de curgeri submarine de bazalte cât şi de intruziuni concordante. Faciesul cu bazalte al Formaţiunii Calcarelor cu Cherturi a fost numit ‘Formaţiunea de Izvoarele’ (O. Mirăuţă, 1966 nom. nud., cf. Patrulius et al., op. cit., p. 55).

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 29-35 şi harta “Formaţiunile triasice din zona Parcheş-Malcoci”, sc. 1:50.000); (ii) Baltres (op. cit., 2003).

8.  Limite: Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi  se aşterne peste Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii şi este urmată de Formaţiunea de Cataloi. Contactul cu formaţiunile din pat şi din acoperiş este net. La localitatea tip nu este vizibilă baza formaţiunii şi nici contactul cu formaţiunea acoperitoare.            

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Amoniţi, bivalve cu cochilie subţire, holothurii, conodonte, ostracode, foraminifere. Grădinaru (op. cit., p.19, citează o faună spathian superioară de amoniţi de la Dealul cu Cunună şi o faună  bithynian superioară de la Cazalgic Bair. Crasquin-Soleau et Grădinaru (op. cit., p. 69) citează, de la Uzun Bair,  amoniţii Paracrochordiceras americanum McLearn, Pseudokeyserlingites sp., Japonites aff. welteri, Caucasites sp., care indică Zona pre-Caurus a Anisianului inferior. Aceiaşi autori descriu de aici o bogată faună de ostracode anisiene. Mirăuţă et al., (op. cit., 1984, p. 40) şi Iordan (1993, p. 51) prezintă  liste cu brachiopode illyriene şi ladiniene din aria de la vest de satul Parcheş. Mirăuţă et al., (op. cit.,1993, p. 22) citează o listă de conodonte ale Pelsonianului mediu şi superior din zona Cataloi. Mirăuţă (în Baltres et al., op. cit., p. 2-9) identifică în Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi patru zone de conodonte: Timorensis, Regale, Bulgarica, Excelsa-Constricta (Aegean-Fassanian).

10. Mediul depoziţional: Şelf carbonatic. Faciesul vestic al formaţiunii, din zona Parcheş-Somova, s-a acumulat în condiţii hidrodinamice de energie mare, în contrast cu cel din restul Dobrogei de Nord care are pronunţate caractere pelagice. Calcarenitele grosiere, gradate, s-au acumulat probabil din curenţi de turbiditate; calciruditele au fost transportate probabil şi sub formă de curgeri gravitaţionale; calcarele micritice şi argilele negre sunt pelagite şi hemipelagite. Calcarele din profilul Uzun Bair conţin o bogată asociaţie de ostracode, în care 21,5% din exemplare sunt pelagice şi constituie indicatori de ape marine adânci (Crasquin-Soleau et Grădinaru, op. cit., p. 92).                                            

11. Corelări: In zona Niculiţel apar calcare cenuşii anisiene, de tipul celor ale Formaţiunii Calcarelor cu Cherturi (pelagite, turbidite, debrite), intercalate concordant în bazalte. Ele demonstrează contemporaneitatea magmatismului efuziv submarin cu sedimentarea Formaţiunii Calcarelor cu Cherturi (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, op. cit. 1987, p. 23 şi fig. 3).

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000