1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Megabrecia de Cârjelari, în care Sfânta Tephra constituie o ivire de numai 1,5 m, cu aspect de bloc resedimentat; (iii) Dobrogea de Nord.
3. Vârsta: Neprecizată. După Grădinaru (1988, p. 112) ar avea vârstă jurasic superioară, conform vârstei atribuite calcarelor în care, după acest autor, constituie un nivel.
4. Sinonimie: ‘tufuri şi tufuri cu lapilli’ (Grădinaru, 1981, p. 102); ‘Sfînta Tephra’ (Grădinaru, 1988, p. 103 şi fig. 2 la p.).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Carieră pe versantul sudic al Dealului Sfânta, la Cârjelari. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5603,3; Y= 4981,9. “Nivelul” este cunoscut numai la localitatea tip.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “un pachet de circa 1,5 m cu tufuri şi tufuri cu lapilli ... Tufurile au culori deschise, alb, alb-gălbui cu pete verzui deschis, uneori cu zone mai fine şi mai puternic cimentate. Tufurile cu lapilli au fragmente de cristale şi fragmente litice cu dimensiuni de 2-5 mm, şi prezintă deasemeni culori deschise, alb-gălbui cu flame verzi. In afloriment se dezagregă foarte uşor dînd un praf alb” (Grădinaru, 1981, p. 102). Compoziţia chimică arată că tufurile descrise sunt acide.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Grădinaru (1981, p. 102 şi harta de la fig. 1 din aceeaşi lucrare).
8. Limite: Această unitate litostratigrafică constituie, după Grădinaru (1981, p. 102), un nivel intercalat în Megabrecia de Cârjelari, cuprins între “siltite cenuşii, marne cenuşii şi roşcate intercalate în brecii calcaroase recifale (reef flank), în bază, şi calcare oolitice în partea superioară, totul în poziţie verticală”. Aspectul de teren sugerează însă că este vorba despre un bloc resedimentat în Megabrecia de Cârjelari.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Grădinaru (1981, p. 102, 103). V. fişa Megabrecia de Cârjelari care analizează critic corelările propuse de Grădinaru.
Literatura citată
Grădinaru, E., 1981, Rocile sedimentare şi vulcanitele acide şi bazice ale Jurasicului superior (Oxfordian) din zona Camena (Dobrogea de Nord). An. Univ. Buc., 30, Bucureşti, 89-110.
Grădinaru, E., 1988, Jurassic sedimentary rocks and bimodal volcanics of the Cârjelari-Camena outcrop belt: Evidence for a transtensile regime of the Peceneaga-Camena Fault. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 33, Stud. Cerc. Geol., 33, 97-121.