Seria Wildflyschului Negru

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Are în alcătuire Formaţiunea de Mihailec şi Formaţiunea de Vîrtop; (iii) Munţii Maramureşului (Unitatea Eruptivului Bazic, Digitaţia de Poleanca-Rugaş).

3.  Vârsta: Jurasic superior-Cretacic inferior.

4.  Sinonimie: “Flişul negru” (Bleahu, 1962, p. 299); “Seria Wilflysch-ului negru” (Bleahu, în Patrulius et al., 1969, p. 295, 297).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Olistolite cu formă de lame alungite, în poziţie răsturnată, în căldarea Rugaş. Olistolite în relief  la Muntele Budescu sunt constituite din roci triasice (cuarţite violacee, dolomite, calcare). La Muntele Farcăul olistolitele de roci bazice (bazalte, dolerite parţial spilitizate) formează mase puternice; Harta geologică 1: 200,000, foaia 4-Vişeu, (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Bleahu (în Patrulius et al., 1969, p. 298) Wildflyschul Negru este constituit din “şisturi argiloase, şisturi grezoase, gresii cenuşii, brecii calcaroase şi calcarenite... Aceste roci se angrenează cu puternice mase de roci eruptive bazice. Caracterul de Wildflysch al acestei formaţiuni este dat de şisturile argiloase, puternic contorsionate şi cutate, care constituie o adevărată matrice în care se găsesc blocuri allohtone de calcare triasice, şisturi cristaline, diabaze. Elementele allohtone pot să varieze de la mărimea unui galet până la lame de sute de metri care se prezintă sub formă de olistolite”. Bleahu argumentează contemporaneitatea curgerilor de roci bazice cu flişul negru prin interstratificarea lor cu acesta şi prin existenţa xenolitelor de roci negre în curgerile de lavă. Seria Wildflyschului Negru conţine două entităţi litostratigrafice (Bleahu, în Patrulius et al., 1969, p. 297):

- una predominant cuarţitică, puternic tectonizată, uşor metamorfozată, atribuită Jurasicului mediu;

- alta, predominant calcaroasă şi argiloasă, cu nivele haotice care alternează cu nivele stratificate ordonat şi căreia îi sunt asociate formaţiuni magmatice şi mixte. Acestei entităţi i s-a atribuit vârsta Jurasic superior-Neocomian.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bleahu (1962, p. 299); Bleahu (în Patrulius et al., 1969, p. 295-296).

8.  Limite: Limita inferioară necunoscută din cauza raporturilor tectonice. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Vinderelu, atribuite Barremian-Apţianului.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: După Bleahu (1962, p. 303) Unitatea Eruptivului Bazic care este constituită din Seria Wildflyschului Negru nu are echivalent în restul Carpaţilor Orientali. Ea ar putea fi inclusă în Pânza de Ceahlău, ca unitate litostratigrafică cu extindere limitată.