1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Casimcea. Ortografia toponimului din denumirea acestui membru este variabilă (Sirtorman, Sitorman, Siturman, Sîrtorman); (iii) Platforma Moesică, sectorul central-dobrogean.
3. Vârsta: Oxfordian mediu-Kimmeridgian inferior (Crossolian inferior).
4. Sinonimie: “The corpusclar (sic!) algal (oncolitic) facies” (Drăgănescu, 1976, p. 22); “Corpusclar (sic!) Algal Series (Sirtorman Member)” (Drăgănescu, op. cit., pl. 2); “Seria de Sirtorman” (Drăgănescu et al., 1978, 1979).
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Valea Sirtorman, afluent drept al văii Casimcea, jud. Constanţa; (ii) Bazinul văii Casimcea; Harta geologică 1:200,000, foaia 46-Constanța, carourile b2, b3 (Chiriac, 1968; Mutihac et al., 1968); Harta geologică, 1: 50,000, foile 168d-Dorobanţu (Drăgănescu et al., 1978), 169c-Gura Dobrogei (Drăgănescu et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Drăgănescu (op. cit.) nu indică o secţiune tip, dar dă o descriere pe care o consemnăm aici. Membrul de Sirtorman este constituit din calcarenite cu textură depoziţională grainstone, alcătuite în proporţie de 50-60% din granule de natură algală (pelete, lumpuri, oncolite) din clasa granulometrică a arenitelor şi din 30-40% granule bioclastice (crinoide, rare bivalve, brachiopode, briozoare, fragmente de corali) cu dimensiuni corespunzătoare claselor arenite şi rudite. Sub 10% din calcarenite sunt grainstone coralgale şi brialgale. Componenţii granulari se combină astfel încât rezultă patru tipuri de grainstone: algele, echinalgale, brialgale şi coralgale.
7. Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): (i) Drăgănescu (op. cit., p. 22-23).
8. Limite: Membrul Sirtorman urmează în succesiune stratigrafică Membrului de Visterna şi este urmat de Membrul de Topalu. El se dezvoltă numai în estul Dobrogei Centrale (Sinclinalul Casimcea).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faune coralofile: crinoizi, rare bivalve, brachiopode, briozoare, corali, precum şi abundente produse ale activităţii cianobacteriilor.
10. Mediul depoziţional: Ape marine puţin adânci (5-10 m), agitate, situate deasupra bazei valurilor.
11. Corelări: Membrul de Sirtorman este echivalentul estic al secvenţei stromatolitice reprezentate de Membrul de Cechirgea în partea de vest a Dobrogei Centrale. Ambii membri sunt intercalaţi între Membrul de Visterna (în pat) şi Formaţiunea de Topalu (în acoperiş).
Literatura citată
Chiriac M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa. Notă explicativă.
Drăgănescu A., 1976, Constructional to corpusclar (sic!) spongalgal, algal and coralgal facies in the Upper Jurassic carbonate formation of Central Dobrogea (The Casimcea Formation). In: D. Patrulius, A. Drăgănescu, A. Baltres, B. Popescu, S. Rădan, Carbonate Rocks and Evaporites. Guidebook. Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania, Guidebook Series No. 15, 13-42.
Drăgănescu A., Ghenea Ana, Ghenea C., Mirăuţă Elena, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 168d-Dorobanţu.
Drăgănescu A., Ghenea Ana, Ghenea C., Mirăuţă Elena, 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 169c-Gura Dobrogei.
Mutihac V., Mirăuţă O., Minzatu Silvia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa.