1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Zlatna-Stănija.
3. Vârsta: Badenian inferior.
4. Sinonimie: “L’horizon des Conglomérats de Faţa Băii” (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 239); “Conglomeratele de Faţa Băii” (Borcoş et Mantea, 1964, p. 101; Ianovici et al., 1976, p. 290); “Conglomerate de Faţa Băii” (Harta geologică 1:50,000, foaia 74c-Zlatna).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Faţa Băii, afluent dreapta al Văii Trîmpoiele, la NV de Zlatna, jud. Alba; (ii) Bazinul Zlatna-Almaşul Mare, bazinul Săcărâmb-Brad, bazinul Roşia Montană, bazinul Frasin (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 240-241); Harta geologică 1:200,000, foaia 18-Turda, caroul d1; Harta geologică 1:50,000, foaia 74c-Zlatna (Borcoş et al., 1981).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Ianovici et al. (1976, p. 290-291) formaţiunea, groasă de 500 m este dominată de conglomerate poligene cu claste semirulate de roci metamorfice, roci bazice şi roci sedimentare ale Jurasicului superior şi Cretacicului inferior. Culoarea cărămizie se datoreşte liantului grezos, friabil în care fragmentele de roci au dimensiuni ce variază de la centimetri la 1,5 m. Stiva sedimentară prezintă stratificaţie încrucişată torenţială. Spre partea ei superioară formaţiunea conţine gresii cărămizii cu intercalaţii de marne şi argile nisipoase cărămizii. La Valea Mare şi Techereu sunt prezente intercalaţiii de lave şi piroclastite riolitice şi riodacitice (de tip Băiţa şi Almaş), situate către partea inferioară a formaţiunii şi andezite de Faţa Băii în partea mediană şi superioară a formaţiunii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 239-241); (ii) Borcoş et Mantea (1964, p. 101, 104).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă, este la contactul cu depozite cretacice şi peste complexul paleovulcanitelor bazice (Borcoş et Mantea, 1964, p 101). Limita superioară, concordantă, este la contactul cu Pietrişurile de Almaşul Mare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfaună de tip Badenian inferior (Borcoş et Mantea, 1964, p. 101) cu Cibicides floridanus, Globigerina bulloides, G. concinna, Sphaeroidina bulloides, Nonion pompilioides, Bulimina elongata.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Borcoş M., Mantea G., 1964, Vârsta formaţiunilor neogene din Bazinul Zlatna-Almaşul Mare (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 49, 2, 99-110.
Borcoş M., Berbeleac I., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Boştinescu S., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 74c-Zlatna.
Ghiţulescu T.P., Socolescu M., 1941, Étude géologique et minière des Monts Métallifères (Quadrilatère aurifère et régions environnantes). AN, 21, 181-464.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.