1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea litostratigrafică superioară (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formațiunii Salifere Inferioare din bazinul Văii Bistrița; (iii) Avanfosa Carpatică (Pânza Cutelor Marginale).
3. Vârsta: Miocen inferior (Egerian-Ottnangian).
4. Sinonimie: ”Conglomeratele de Almașu inferioare” (Mirăuță et Mirăuță, 1964, p. 139); ”Conglomeratele de Almașu inferioare” (Săndulescu et al., 1989, p. 2).
5. Localitatea tip (i); Raspândirea geografică (ii); (i) Valea Almașului, amonte de mănăstirea Almașu, jud. Neamț; (ii) Valea Cuejdiului, pârâul Mangalagiu; Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamț, caroul c2 (Mirăuță, 1968; Joja et al., 1968b); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 48b-Piatra Neamț (Micu, 1976b).
6. Secțiunea tip (i); Variații de facies (ii): Strate de 1-10m grosime, constituite aproape în exclusivitate din galeți de șisturi verzi (cuarțite verzi, filite verzi, micașisturi cu granat). Dimensiunea galeților este mai mare în stratele mai groase. Ei prezintă grade diferite de rotunjire și sunt dispuși haotic într-o matrice grezoasă-argiloasă, verde. În conglomerate sunt prezente intercalații de gresii grosiere, verzi, groase de 2-3m. Grosimea maximă a stivei conglomeratice este de 250 m.
7. Referința tip (i); Referințe ulterioare (ii): (i) Mirăuță et Mirăuță (idem, p. 140 și Harta geologică a regiunii Almaș-Crăcăoani, scara 1:20,000 din aceeași lucrare); (ii) Săndulescu et al. (ibidem).
8. Limite: Conglomeratele de Almașu Inferioare se dispun peste Disodile și Menilite superioare + Strate de Gura Șoimului și sunt urmate de Gresia de Almașu (Mirauță et Mirauță, ibidem).
9. Conținut fosil (i); Considerații biostratigrafice (ii):
10. Mediul depozițional: Bazin de sedimentare de mică adâncime, cu viteza mare de sedimentare (Mirăuță et Mirăuță, idem, p. 144).
11. Corelări: Conglomeratele cu elemente de șisturi verzi sunt greu de paralelizat pentru că se întâlnesc la nivele stratigrafice diferite. După Mirăuță et Mirăuță (idem, p. 143) conglomeratele verzi, miocen inferioare din Moldova centrala, sunt localizate în două arii: a/ Târgu Neamț-Almașu-Oșlobeni și b/ Pietricica-Bacău. Nu se precizează însă dacă acestea țin de Conglomeratele de Almașu Inferioare sau Superioare. După Săndulescu et al. (1989, Tabel de corelare) Conglomeratele de Almașu Inferioare se corelează cu parte a Formațiunii de Hârja.
Literatura citată
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Micu M., 1976b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 48 b-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile și tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.