1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul superior al Formaţiunii de Cerna Vârf; (iii) Carpații Meridionali, Autohtonul Danubian Extern, Zona Cerna.
3. Vârsta: Callovian mediu?-Oxfordian?
4. Sinonimie: ”Membre de Cornetu Mic” (Stănoiu et al., 1997a, p. 65).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Denumirea a fost împrumutată de la Vârful Cornetu Mic, situat la vest de localitatea Cerna Vârf. Stratotipul este localizat în malul drept al văii Coşuştea, pe drumul neasfaltat, ce leagă şoseaua asfaltată Baia de Aramă-Nadanova de localitatea Cerna Vârf (la circa 2 km de intersecţie), jud. Mehedinţi; (ii) Membrul de Cornetu Mic aflorează în tot arealul Zonei Cerna din Podişul Mehedinţi şi din Munţii Mehedinţi-Vâlcan-Parâng. El mai este prezent la Piatra Ilovei, în fereastra Muntele Mic (Stănoiu, 1997b), unde evidenţiază un metamorfism foarte slab şi unde este descris sub altă denumire. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul c3 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Membrul de Cornetu Mic, cu o grosime de circa 50-100 m, este reprezentat prin calcare şi dolomite cenuşiu-negricioase, în strate decimetrice şi metrice, cu silicolite nodulare. Calcarele sunt predominant peletale şi intraclastice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (în Stănoiu et al., idem și figura 3 la p. 67). Prezenţa silicolitelor la partea inferioară a calcarelor negricioase a fost semnalată de Codarcea (1940); (ii) Stănoiu (1997a; 1999).
8. Limite: Limitele inferiară (cu Membrul de Cornetu Mare) şi cea superioară (cu Formaţiunea de Valea Pragului) sunt de tranziţie.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Resturile fosile identificate sunt corali, moluşte, echinide, radiolari, foraminifere, alge şi pelete fecale (Stănoiu et al., idem, p. 65).
10. Mediul depoziţional: Şelf.
11. Corelări: Membrul de Cornetu Mic se corelează cu partea inferioară a calcarelor stratificate, cu silicolite, din Danubian şi din Getic.
Literatura citată
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Stănoiu I., 1997a, Stratigraphic and tectonic explanation about the Mehedinţi Plateau-Vâlcan Mountains (South Carpathians). Anale.Univ. Cuza, Iaşi, 22-23 (anii 1996-1997), 185-195.
Stănoiu I., 1997b, The Mehedinţi Plateau stratigraphy. Intl. Symp. on the Geology of the Danube Gorges, Yougoslavia and Romania, Belgrade-Bucharest, 259-263.
Stănoiu I., 1999, Studiul geologic al Autohtonului Danubian din cursul superior al văii Motru, în contextul general al Danubianului extern. Teză de doctorat, 99 p.
Stănoiu I., Neagu T., Dragastan O., Melinte M., Rădan S., Baltres A., 1997a, La stratigraphie des formations d'age Jurassique superieur-Cretace inferieur de l'unité de la Cerna dans la région du Plateau Mehedinţi-Monts Vâlcan et Parâng (Carpathes Méridionales). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 42, 63-80.