- Statutul numelui: Propus.
- Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): Membru al Formaţiunii de Sohodol, situat la baza acesteia; (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.
- Vârsta: Tithonian terminal – Berriasian inferior.
4. Sinonimie: “Le Membre de Cornetu” (Stănoiu et al., 1997, p. 68); “Membrul de Cornetu” (Stănoiu et al., idem, p. 78; Stănoiu, 2000, p. 157).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Coşuştea, amonte de localitatea Cerna-Vârf, jud. Mehedinţi; (ii) Platoul Mehedinţi şi Munţii Mehedinţi, Valea Coşuştea; Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul c3.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Stănoiu et al. (idem, 1997 p. 78) “Membrul de Cornetu, discontinuu, este reprezentat prin corpuri lenticulare de calcare micritice paludal-lacustre cu charophyte, ostracode şi gasteropode mici (Cerithacee şi Nerineide), uneori asociate cu argile roşii”. Acumulat în Aria depoziţională marginală externă, Membrul de Cornetu “lenticular, are o grosime de până la 10 m şi este reprezentat prin calcare fine micritice cenuşiu-albicioase-gălbui, cu charophite, ostracode şi gasteropode (Nerinei) mici, în facies paludal-lacustru şi ?salmastru.... apare discontinuu, sub forma unor corpuri lenticulare, la limita dintre calcarele jurasice şi cele cretacic inferioare din regiunea Podişul Mehedinţi – Munţii Mehedinţi” (Stănoiu, idem, 2000, p. 157).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu et al. (idem, p. 68).
8. Limite: După Stănoiu et al. (idem, p. 78) Membrul de Cornetu “jalonează limita dintre calcarele jurasice şi calcarele cretacic inferioare din Podişul Mehedinţi şi din Munţii Mehedinţi”.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Charofite, microgasteropode, ostracode.
10. Mediul depoziţional: Continental, lacustru-paludal şi ?salmastru.
11. Corelări: