Dolomitul de Sohodol

1.  Statutul numelui:

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Nordice, Sistemul Pânzelor de Codru   (Pânza de Finiş, lamboul Roşia-Sohodol).

3.  Vârsta: Anisian.

4.  Sinonimie: “Dolomie de Sohodol” (Patrulius et al., 1976b, p. 123).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul stâng al Văii Sohodolului, amonte de confluenţa cu Valea Godinoasa; (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, caroul d2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 40d-Meziad  (Bordea et al., 1990; 1992),.

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea de 200 m grosime, este constituită “în principal din doloarenite masive, cenuşiu deschis şi care prin alteraţie se dezagregă în nisip dolomitic; numai baza este stratificată în bancuri decimetrice cu cristalinitate mai fină şi de culoare mai închisă” (Patrulius et al., 1979a, p. 28). Descrierea originală în Patrulius et al. (1976b, p. 123): “C’est une dolomie grise litée à la base massive au reste, et à désagregation saccharoïde à pulverulente caractéristique”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1976b, p. 123); v. şi Patrulius et al. (1979a, p. 28).

8. Limite: Limita inferioară, la sud de Valea Sohodolului este la contactul cu Strate de Werfen (gresii cuarţitice). Limita superioară, tranşantă, este la contactul cu Calcarul de Roşia (Patrulius et al., 1976b, p. 123; Patrulius et al., 1979a, p. 28).

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: Dolomite similare, masive, cenuşii, parţial brecioase, se găsesc în partea de nord a Pânzei de Vălani (Patrulius et al., 1979a, p. 28). In forajul 4008-Corbeşti dolomite similare apar în cuvertura triasică a unităţii superioare din Pădurea Craiului atribuită Pânzei de Arieşeni. Dolomitele cenuşii de la Hidişelul de Sus aparţin probabil aceleiaşi unităţi. După autorii citaţi Dolomitul de Sohodol este contemporan cu Dolomitul de Bulz. Intre cele două formaţiuni există un facies de tranziţie constituit din “bancuri pe toată grosimea intervalului în care dolomite negricioase mai fine alternează cu dolomite mai grosiere, de culoare deschisă sau cu dolomitele de culoare închisă, localizate la partea inferioară a intervalului, în timp ce dolomitele cenuşii mai grosiere, în bancuri groase sau masive ocupă partea lui superioară”. In ansamblul teritoriului ocupat de Pânzele de Codru cele două formaţiuni “nu pot fi separate sistematic ca formaţiuni bine individualizate una faţă de alta. Este totuşi util a păstra denumirile menţionate nu ca atributul pe care îl reclamă denumirile formale în spiritul ghidului internaţional de nomenclatură stratigrafică, ci pentru a desemna diversele faciesuri reprezentete în intervalul dolomitelor anisiene; faciesul de Bulz cu dolomite negricioase fin cristaline, bituminoase şi piritoase, stratificate în bancuri decimetrice şi submetrice şi faciesul de Sohodol cu dolomite arenitice cenuşii, local cu nivele bioclastice crinoidale masive sau în bancuri groase la care se adaugă, bineînţeles faciesurile intermediare” ( Patrulius et al., 1979a, p. 28-29).