Membrul de Cechirgea

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Casimcea. Ortografia toponimului din denumirea formaţiunii este fluctuantă (Cechirgea, Cekirgea, Cechirgeaua, Cichirgeaua); (iii) Platforma Moesică, sectorul central-dobrogean.

3.  Vârsta: Oxfordian mediu-Kimmeridgian inferior.

4.  Sinonimie: “The stromatolitic algal facies”; “Stromatolitic Algal Series” (Drăgănescu, 1976, p. 18, 30-33); “Stromatolitic Algal Series (Cechirgea Member)” (Drăgănescu, op. cit., pl. 2).

5.  Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Valea Cechirgea, la Tichileşti, jud. Constanţa; (ii) Restrânsă la partea de vest a Dobrogei Centrale (sectoarele Hârşova; Ghindăreşti-Atârnaţi; Tichileşti-Topalu-Capidava). Harta geologică 1:200,000, foaia 46-Constanța, caroul a1 (Chiriac, 1968; Mutihac et al., 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Drăgănescu (op. cit.,) nu indică o secţiune tip, dar dă o descriere amănunţită a faciesului acestui membru, care este exclusiv stromatolitic, compus din boundstone produse de cianobacterii care au fixat particule carbonatice calcilutitice-calciruditice. Stromatolitele prezintă o laminaţie centimetrică sau milimetrică, dependentă de granulaţia sedimentului (lamine mai groase in sediment mai grosier; lamine foarte subţiri în micritele de origine algală). Particulele fixate în stromatolite sunt bioclaste de natură variată (v. secţiunea 9 -Conţinut fosil), precum şi pelete şi granule agregate (lumpuri). Stromatolitelor le sunt ataşaţi spongieri silicioşi cilindrici, conici ori pateliformi, adesea de talie foarte mare, amoniţi, brachiopode, bivalve, briozoare. Către partea superioară a secvenţei stromatolitice există trei nivele cu fragmente de corali arborescenţi sau cu mici lentile cu corali (patch reefs). Morfologia stromatolitelor este de două tipuri: megastromatolite, cu aspect domal sau planar şi ministromatolite columnare ori planare. Megastromatolitele domale ating 1,5 m înălţime şi 0,5-1,5 , lungime de undă a laminelor. Ministromatolitele sunt de tip SH-V şi LLH-S. Cele două tipuri de stromatolite se succed în 11 nivele distincte, de câte 3-40 m grosime, fără a apărea în amestec (Drăgănescu, op. cit., p. 31-34). Membrul de Cechirgea constituie o amplă biostromă, cu o grosime de 150-170 m.

7.  Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): (i) Drăgănescu (op. cit., p. 18-22).

8.  Limite: Membrul de Cechirgea urmează în succesiune stratigrafică Membrului de Visterna şi suportă Formaţiunea de Topalu în sectorul Tichileşti-Topalu-Capidava. In sectoarele Hârşova  şi Stupina-Băltăgesti-Gălbiori partea superioară a Membrului de Cechirgea, erodată, apare la zi, neacoperită de depozite mai noi.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Spongieri silicioşi, corali (rar), echinoderme, bivalve, briozoare, brachiopode, amoniţi, serpule, ostracode, foraminifere. Asociaţiile de amoniţi au fost inventariate de Bărbulescu (1969a, 1969b, 1970, 1974).

10.  Mediul depoziţional: Mediu marin subtidal, posibil intertidal, cu adâncimi de 5-10 m, ape agitate. Adâncimile erau mai mici decât cele în care s-a sedimentat Membrul de Visterna.

11.  Corelari: Membrul de Cechirgea este echivalentul vestic al Membrului de Sirtorman care se întâlneşte numai în Sinclinalul Casimcea. Ambii sunt intercalaţi între Membrul de Visterna (în pat) şi Formaţiunea de Topalu (în acoperiş).