- Statutul numelui: În uz.
- Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul inferior al ”Orizontului roșu”; (iii) Subunitatea Pietricica a Pânzei Subcarpatice.
- Vârsta: Eggenburgian-Ottnangian (respectiv Burdigalian).
- Sinonime: ”Les conglomérats de Bîrsești” (Ciocârdel, 1950, p.26; ”conglomerate de Bîrseşti” (Dumitrescu et al., 1970b, p. 55); ”Bîrsești Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 182)..
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Bîrseşti, pe valea Putnei, la est de Tulnici, jud. Vrancea; Harta geologică 1:50,000 în lucrarea Ciocârdel, 1950; (ii) Subcarpaţii de Curbură. Harta geologică 1:200,000, foaia 29-Covasna, caroul a3.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): La nord de valea Putna, în baza „Orizontului roşu” se individualizează „conglomerate de Bîrseşti” care includ conglomerate cu elemente de şisturi verzi şi de calcare jurasice şi eocene.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ciocârdel, 1950, p. 26 și harta geologică 1:50,000 însoțitoare; (ii) Dumitrescu, 1958, harta geologică 1:100,000, foaia Bîrsești; Harta geologică 1: 200,000, foaia 21-Covasna, caroul a3; Marinescu et al. (1998).
- Limite: ”Orizontul roșu” care conține, către bază, Conglomerate de Bîsești se dispune peste Formaţiunea Sării de Tîrgu Ocna şi suportă Formatiunea deTescani. Peste „conglomerate de Bîrseşti” se dezvoltă o alternanţă de gresii verzi sau roşii şi marne roşii, cenuşii şi verzi.
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
- Mediul depoziţional: Marin cu influenţe continentale.
- Corelări: Conglomeratele de Bîrseşti se dezvoltă în acelaşi interval stratigrafic cu formaţiunile în facies grosier de Pleşu şi Pietricica.
Dr. Mircea Ţicleanu, 2009
Literatura citată
Ciocârdel R.,1950, Le Neogene de la partie meridionale du departement de Putna. AN, 23, 5-120.
Dumitrescu I., 1958, Harta geologică a României, scara 1:100,000, foaia Bîrseşti.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA