1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Murguceva; (iii) Autohtonul Danubian Intern (Pânza de Sirinia) (Codarcea, 1940); (Zona Şviniţa-Svinecea Mare) (Răileanu, 1953, 1960).
3. Vârsta: Tithonian terminal-Valanginian bazal.
4. Sinonimie: “Orizontul inferior de calcare litografice” (Răileanu, 1953, 1960).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Holostratotip: versantul drept al Pârâului Murguceva, la Şviniţa, jud. Mehedinţi (22o7'30'' Est şi 44o29'22'' Nord), la 1 km amonte de şoseaua Orşova-Moldova Nouă, pe o grosime stratigrafică de circa 23 m. Parastratotipul este situat pe cursul Pârâului Vodiniciki (Pârâul Morilor) de la captarea de apă pentru comuna Şviniţa (la 1230 m de la şoseaua Orşova-Moldova Nouă) spre aval, cu o grosime de 22 m; (ii) Membrul Calcaros este prezent la partea inferioară a Formaţiunii de Murguceva şi către NV de Şviniţa, în sectoarele Zelişte şi Ravnişte (vestul jud. Mehedinţi) şi în bazinul inferior al Văii Sirinia (jud. Caraş Severin); Harta geologică 1: 200,000, foaia 40-Turnu Severin, caroul a1 (Savu et al., 1966; Savu et Ghenea, 1967); macheta Hărţii geologice 1: 50,000, foaia 156a-Şviniţa (Năstăseanu et al.,1982).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea originală (în Avram, 1984, p. 18) este: “La sous-formation inferieure contient des calcaires compactes (micrites) gris-blanc ou creme, dans des couches de 20 cm-1,5 m, a des accidents siliceux noduleux ou lentiformes gris ou noires; a la base et adiverses hauteurs dans la sous-formation se developpent ausi des calcarenites (intrasparites) en couches de quelques centimetres jusq'a 1-1,5 m”. Membrul Calcaros (inferior) al Formaţiunii de Murguceva include 22-23 m calcare compacte (micrite) cenuşiu albicioase sau crem, în strate de 0,2-1,5 m, cu intercalaţii de calcare şistoase, monocolore. Calcarele au accidente silicioase de formă neregulată sau lentiliforme, cenuşii sau negre. La bază dar şi la nivele superioare sunt prezente calcarenite (intrasparite) în strate de câţiva centimetri (rar) până la 1-1,5 m grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Avram (1984, p. 18; 19-28, fig. 1 (holostratotip), fig. 2 (parastratotip); fig. 3-6); (ii) Năstăseanu et al. (1982, pe macheta Hărţii geologice 1: 50,000, foaia 156a-Şviniţa).
8. Limite: Membrul Calcaros se dispune cu discontinuitate stratigrafică peste calcarele nodulare roşii sau cenuşii cu Saccocoma. Limita superioară, concordantă, este la contactul cu Membrul Calcaros-Argilos al Formaţiunii de Murguceva. Această limită este marcată de apariţia materialului argilos în calcare şi este cuprinsă în Megazona Calpionellopsis.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Tintinnide, rari amoniţi de la limita Jurasic-Cretacic [Pseudosubplanites ponticus (Ret.)], din Berriasianul superior [Fauriella boissieri (Pict.), Berriasella calisto (d'Orb.)], din Valanginianul bazal (Thurmanniceras oropeta Thieuloy) şi din Valanginianul inferior [Neocomites neocomiensis (d'Orb.)]; (ii) Megazonele Calpionella, Calpionellopsis (local şi parţial Megazona Crassicollaria la holostratotip) (indică vârsta Berriasian-Valanginian bazal, local şi Tithonian terminal). Asociaţii de amoniţi ai Zonei Euxina [Pseudosubplanites ponticus (Ret.)], de la limita Jurasic-Cretacic.
10. Mediul depoziţional: Sedimentare marină pelagică (faună dominant planctonică cu Tintinnide şi amoniţi). Pachete de strate deformate prin alunecare în masă indică instabilitate tectonică sinsedimentară.
11. Corelări: Membrul Calcaros al Formaţiunii de Murguceva este asemănător cu Formaţiunea de Marila din Pânza Getică (Zona Reşiţa), cuprinsă în intervalul Tithonian superior-Berriasian terminal (Avram et al., 1987; Avram, 1990) şi trece la partea superioară la o formaţiune argilosă-siltică (Marnele de Crivina), nu calcaroasă.
Dr. E. Avram, 1998
Literatura citată
Avram E., 1990, Considérations sur l’âge des Marnes de Crivina (Zone Reşiţa – SO de la Roumanie). D.S. Inst. Geol., 74, 3, 33-68.
Avram E., 1994, Lower Cretaceous (Valanginian-Early Aptian) ammonite succession in the Sviniţa region (SW Rumania), Geologie Alpine 1994, Mem. H.S. no. 20, 113-167, Grenoble.
Avram E., Bucur I., Popescu O., 1987, Considératins sur quelques faunes d’ammonites eocrétacées de la Zone de Reşiţa (SW de la Roumanie). D.S. Inst. Geol., 72-73, 3, 21-35.
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia E., Avram E., Dinică I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 156a-Sviniţa (macheta). Raport Fond Geologic I.G.R.
Răileanu Gr., 1953, Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. Bul. şt. Acad.,5, 2, 307-409.
Răileanu Gr.,1960, Recherches géologiques dans la région Sviniţa-Faţa Mare. AN., 26-28, 347-383.
Savu H., Ghenea C., Ghenea Ana, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin.
Savu H., Ghenea C., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 40-Turnu Severin. Notă explicativă, 29 p.