Megabrecia de Cârjelari

Descarca / Imprima

1. Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiune în cadrul Complexului de Cârjelari-Ceamurlia, care ocupă culoarul tectonic Peceneaga-Camena; (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: post-Tithonian. Pompeckj (1897, din Simionescu, 1911, p. 2); Patrulius et al. (1974, p. 94); Baltres (în Baltres et Antonescu, 1998, p. 42) argumentează vârsta tithoniană a calcarelor din megabrecie.

4.   Sinonimie: ‘Clipele de calcar cenuşiu-închis de la Cârjelari’ (Pascu, 1904, p. 16); ‘Jurasicul superior calcaros’ (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964, p. 349);  ‘Calcarul de Cârjelari’ (Patrulius et al., 1974, p. 92 şi pe harta "Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor jurasice", sc. 1:200,000 din acelaşi raport); Baltres (în Baltres et Antonescu, 1998, p. 38-45); ‘Fm de Cîrjelari’ (Grădinaru, 1981, fig. 1, nom. nud.); ‘Breccie poligenă’ (Grădinaru, 1981, pl. 6, nom. nud.); ‘Megabreccie poligenă’ (Grădinaru, 1981, p. 97); ‘Başpunar Mélange’ (Grădinaru, 1984, p. 68 şi fig. 4; 1988, p. 117); ‘Cîrjelari Formation’ (Grădinaru, 1984, p. 65, 67); ‘Cîrjelari Fm’ (Grădinaru, 1988, p. 101-104; 1993, nepaginat); ‘Carjelari Formation’ (Grădinaru et al., 1995, p. 34); ‘Amara Facies’ (Grădinaru, 1988, p. 101); ‘Amara Breccia’(Grădinaru, 1988, p. 104); ‘Brecia poligenă’ (Baltres, în Baltres et al., 2001, fişă litostratigrafică, nepaginat); ‘Megabrecia de Cârjelari’ (Baltres în Baltres et al., 2002, fişă litostratigrafică, nepaginat).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Sfânta, la vest şi nord-vest de comuna Cârjelari. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5603,4; Y= 4982,075. Megabrecia de la D. Sfânta este consemnată pe harta geologică scara 1:420.000 ce însoţeşte lucrarea lui Peters (1867), cu legenda ‘Oberer Jura...’. (ii) Formaţiunea mai aflorează discontinuu, constituind mici  coline ce se înşiră pe versantul nordic al văii Aiorman, de-a lungul a 9 km, începând de la sud de Cârjelari, până spre izvoarele văii. Ea figurează pe harta  ce însoţeşte lucrarea Patrulius et al. (1974), sub numele ‘Calcarul de Cârjelari’.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Acumulare haotică, cu grosimi variind între 30 şi 150 m, constituită în cea mai mare parte din blocuri decimetrice şi metrice de calcare omogene. Calcarele au culori deschise, sunt tari şi au aspect porţelanos ori prezintă extinse fenestre laminoide şi dikeuri neptuniene. Megabrecia mai conţine blocuri de până la 10 m lungime, constituite din alternanţe de calcare argiloase cenuşii, de 5-10 cm grosime, şi marne cenuşii, cu fucoide, în strate de 0,1-0,7 m. Alte blocuri, de până la 0,5 m diametru, sunt constituite din şisturi verzi; conglomerate cu galeţi de gresii grosiere, roşii şi de cuarţite reiate; microconglomerate cu epiclaste de riolite roşii; gresii sticloase de tip Nalbant. Grădinaru (1995, p. 35) descrie în valea Omurlar, la Cârjelari, silicolite cu spongieri şi radiolari oxfordieni, care constituie două intervale de câte 1,5 şi 14 m grosime într-o succesiune de brecii şi conglomerate calcaroase. Cele două nivele de silicolite descrise de Grădinaru (1995, p. 35) de pe valea Omurlar par mai degrabă două blocuri într-o megabrecie dominată de epiclaste calcaroase, dacât intercalaţii normale în megabrecie. Grădinaru (1981, p. 97) citează şi alte tipuri de roci, de vârstă paleozoică şi triasică.

 Un aspect demn de relevat este prezenţa în Megabrecia de Cârjelari a unor litoclaste de 1-10 cm diametru, chiar şi de 0,5 m, constituite din riolite vişinii, şisturi verzi şi calcare negre. Grădinaru (1988, p. 101) denumeşte 'Amara Facies' epiclastitele riolitice cu aspect de conglomerat nesortat, cu matrice de calcar. Acelaşi autor (Grădinaru, 1984, p. 67; 1988, p. 104; Grădinaru et al., 1995, p. 35) denumeşte 'Amara Breccia' o altă ivire izolată în care o matrice calcaroasă înglobează blocuri angulare de şisturi verzi. Cele două denumiri propuse de Grădinaru nu au relevanţă întrucât descriu aspecte locale ale epiclastitelor înglobate la diferite nivele în Megabrecia de Cârjelari. Aceeaşi observaţie este valabilă şi pentru  termenul ‘Sfînta Facies’ (Grădinaru, 1988, p. 102) care defineşte aspectul pe care îl capătă Megabrecia de Cârjelari atunci când conţine claste de şisturi verzi, diseminate ori concentrate la mai multe nivele. Un nivel ori un bloc de 1,5 m, de tuf acid din Megabrecia de Cârjelari a fost numit 'Sfînta Tephra' (Grădinaru, 1988, p. 103; Grădinaru, în Grădinaru et al., 1995, p. 34).

In ciuda aparentei masivităţi, calcarele din D. Sfânta  sunt foarte neomogene, prezintă variate orientări ale planelor de stratificaţie şi extinse cataclazări. Grădinaru (1988, p. 104) presupune că ar fi vorba de o megabrecie sinsedimentară. La scara eşantionului calcarele au adesea un aspect de epiclastite, îndeosebi acolo unde conţin galeţi de riolite şi de şisturi verzi.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Descrierea originală, în Patrulius et al. (1974, p. 92): "…calcarul de Cîrjelari se face remarcat prin aspectul său masiv şi culoarea sa deschisă, cenuşie sau gălbuie, pe alocuri cu zone roşcate. In bază conţine local fragmente de porfire, gresii, filite violacee din formaţiunea de Carapelit şi şisturi verzui. Un studiu microfacial preliminar pune în evidenţă o gamă variată de microlitotipuri : micrite cu spiculi de spongieri calcitizaţi, entroce şi rare foraminifere bentonice, pelsparite fine cu microoncolite, calcare sparitice bioclastice-peletale, cu claste de micrite negre, cu radiole, entroce, alge codiacee (Cayeuxia). Unele varietăţi sparitice bio- şi intraclastice prezintă o asemănare frapantă cu calcarele de tipul Stramberg.".

8.   Limite: Masa allohtonă a Megabreciei de Cârjelari vine în contact de discontinuitate de natură tectonică cu Formaţiunea de Nalbant (Baltres, în Baltres et Antonescu, 1998, p. 43-45).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1974, p. 93) a revizuit o parte a faunei de bivalve şi brachiopode citată de la Dealul Sfânta de către Simionescu (1911a, p. 3-5), observând că speciile de Chlamys şi brachiopodele sunt cunoscute şi în calcarele tithonice de facies Stramberg din Carpaţi. Brachiopodele din calcarele Megabreciei de Cârjelari au fost comparate de Pompeckj (1897, din Simionescu, 1911a, p. 2) cu cele ale calcarelor tithoniene cu "Terebratula" janitor din Sicilia. Prezenţa în asociaţia paleontologică a  calcarelor de la D. Sfânta a hidrozoarelor Ellipsactinia şi Actinostromaria, a Chaetetidelor şi a foraminiferului aglutinant Pseudocyclammina susţine o vârstă tithoniană a acestora.       

10. Mediul depoziţional: Aspectul general de megabrecie şi cel de epiclastit, vizibil la scara eşantionului, sugerează că această formaţiune reprezintă în fapt o acumulare rezultată prin resedimentarea unor calcare preexistente, cărora li s-au adăugat epiclastite riolitice şi de şisturi verzi.

11. Corelări: Grădinaru (1981, p. 102) presupune că tufurile acide de la D. Sfânta ('Sfânta Tephra') ar putea fi corelate cu ignimbritele riolitice oxfordiene ('Başpunar Tephra', în Grădinaru, 1988, p. 103) asociate Formaţiunii de Başpunar. Pe această bază a atribuit tufului de la D. Sfânta o vârstă Oxfordian-Kimmeridgian inferior (Grădinaru, 1988, p. 103). O asemenea corelare este inacceptabilă pentru că forţează datarea unei formaţiuni geologice (Megabrecia de Cârjelari şi implicit nivelul ori blocul de tuf înglobat în aceasta)  cu o altă formaţiune, total disimilară litologic (Formaţiunea de Başpunar).

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000