Formaţiunea de Somova

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea are un membru bazal (Calcarul de Tulcea Veche) şi unul terminal (Riolitul de Consul) (v. fişele); (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: Triasic inferior (Spathian = partea superioară a Triasicului inferior).

4. Sinonimie: “Dolomit” (Peters, 1867, p. 169); “Complexul calcarelor cenuşii cu stratificaţie gradată” (Mirăuţă, 1966b, p. 124); “Complexul calcarelor detritice” (Mirăuţă, 1966c, p. 506); ‘Formaţiunea de Tulcea Veche’ (Patrulius et al., 1974, p. 13); pro parte “Formaţiunea stratelor de Consul” + pro parte  “Formaţiunea stratelor de Cataloi” (Patrulius et al., op. cit.; cu aceleaşi denumiri şi pe harta “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor triasice”, sc. 1:200,000, anexată aceluiaşi raport); pro parte “Calcare negre, în plăci, cu accidente silicioase” (Vâlceanu et al., 1978); “Calcare rubanate” (Vâlceanu et al., 1980); “Calcare stratificate, în plăci, cu nivele verzui” + “Calcare dolomitice” (Braşov et al., 1981); “Formaţiunea calcarelor în plăci” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1981, p. 16; 1986, p. 17; “Formaţiunea de Tulcea Veche” (Baltres în Mirăuţă et al., op. cit., p. 49); “Formaţiunea de Tulcea Veche” + “Formaţiunea calcaroasă-dolomitică” (Mirăuţă în Mureşan et al., 1982, p. 32); “The platy limestone formation” (Mirăuţă, 1982, p. 66); “Formaţiunea calcarelor în plăci” (Mirăuţă et al., 1985, p. 2, 3; 1986, p. 17); “Formaţiunea de Somova” (Baltres, 1982, p. 2;  1994, p. 1; Baltres, în Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 6; Baltres, 2003, p. 69); “Somova Formation” (Grădinaru et al., 1995, p. 67); “Somova Fm.” (Grădinaru, 2000, figură nenumerotată, după pagina 18).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Somova, Jud. Tulcea (dealurile Movila Săpată, Cortelul, Canara, Trifan, Dobrişan, Bechir, Muchia lui Slave).   (ii) Formaţiunea aflorează discontinuu, constituind o bandă lungă de 35 km, cuprinsă între D. Milan (N. Luncaviţa) la NV şi Mahmudia la SE. Ea mai este prezentă la D. Consul (sud Izvoarele), D. Malciu (Valea Teilor), sud Balabancea, Hancearca, Nifon. Harta ‘Formaţiunile triasice din zona Parcheş-Malcoci’, sc. 1:50,000 (Baltres în Baltres et Mirăuţă, idem) consemnează, prima, răspândirea formaţiunii în nordul zonei Tulcea. Extinderea formaţiunii în Dobrogea de Nord este redată pe harta ‘Formaţiunea de Somova’ (Baltres, idem, 1994); Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a2, a3, a4, b2, b3, b4, c3; foaia 39-Sulina, caroul b1; Harta geologică a României, 1: 50,000, foile 134b, Niculiţel; 135a+135c, Somova+Cataloi; 135b+135d, Tulcea+Agighiol; 136c, Mahmudia; 153a, Babadag.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Caracterul complex al formaţiunii face imposibilă descrierea unei secţiuni tip. De aceea descrierea formaţiunii s-a bazat pe segmente de profil din zona D. Trifan, D. Bechir, Muchia lui Slave (Baltres, ibidem, 1982); profilul din cariera Trei Fântâni de la Tulcea (Baltres în Baltres et Mirăuţă, idem, p. 44-45); date furnizate de forajele 69.801-Parcheş, 61.488-Movila Săpată, 69.505-Marca, 5-Iulia, 21-Iulia (Stanciu, în Baltres et al., 1988, p. 6-7; Baltres în Baltres et al., idem, p. 13-15, 27-30, 37-39; Baltres în Baltres et al., 1989, p. 48-50). Formaţiunea este alcătuită esenţial din calcare negre şi, subordonat, gresii, ignimbrite, curgeri de magme riolitice şi de bazalte; pânze intrusive de gabbrouri; mineralizaţii concordante de fier, cupru, baritină. Aspectul caracteristic al formaţiunii este dat de alternanţele de calcare negre, în strate de 0,5-20 cm grosime şi argile negre, mult subordonate. Calcarele sunt gradate şi conţin structuri variate care atestă caracterul lor turbiditic (laminaţii paralele şi încrucişate, bioturbaţii, bioglife, structuri erozive la baza stratelor). Inventarul ihnostructurilor din această formaţiune se găseşte în Baltres (1999, p. 2-4). Afară de calcarenitele cu caracterele descrise sunt prezente încă două tipuri texturale: micrite şi calcirudite. Micritele sunt pelagite, iar calciruditele sunt depozite resedimentate (debrite), acumulate ca urmare a unor procese de curgere gravitaţională. Grosimea stratelor debritice poate atinge 10 m. Argilele negre care alternează cu calcarele reprezintă acumulări hemipelagice. In calcarele turbiditice şi pelagice, precum şi în argilele negre sunt prezente variate concreţiuni pseudomorfice de calcit după baritină sedimentară diagenetic-timpurie.

Un magmatism bazic submarin, contemporan cu sedimentarea, este cunoscut sporadic (Valea Teilor, Hancearca), iar ignimbrite şi curgeri concordante de riolite, situate spre partea superioară a formaţiunii, sunt cunoscute la Hancearca, D. Consul, Somova (v. fişa Riolitul de Consul). Pânze intrusive de gabbrouri şi dolerite sunt cunoscute în zona D. Lipca Mare – D. Marca – D. Mina Malcoci, în forajul 69.801-Parcheş şi la Eschi Kale (Isaccea). Uneori pânzele intrusive au produs fenomene de cornificare.

Către partea inferioară a formaţiunii se găsesc cantonate mineralizaţii concordante de fier şi cupru (Iulia), iar la partea ei superioară se găseşte zăcământul de baritină de la Somova.

Grosimea Formaţiunii de Somova este greu de estimat datorită complicaţiilor structurale. La Somova stiva incompletă măsoară 500 m; La Parcheş peste 650 m; la D. Marca peste 750 m.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (idem, 1982, p. 2-46); Baltres (idem, 2003, p. 69-71).

8.  Limite: Formaţiunea de Somova, prin membrul său bazal, Calcarul de Tulcea Veche, prezintă tranziţie gradată către Formaţiunea de Bogza. In succesiune urmează Formaţiunea de Niculiţel sau, în lipsa acesteia, Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii.              

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Membrul bazal al Formaţiunii de Somova ( v. fişa Calcarul de Tulcea Veche) conţine amoniţi, brachiopode, bivalve, gasteropode, ostracode, conodonte, dinţi şi solzi de peşti, impresiuni de plante. Calcarele negre, rubanate, care constituie cea mai mare parte a stivei sedimentare a formaţiunii, conţin rari amoniţi de talie mică (Leiophyllites), holothurii, foraminifere bentonice (Meandrospira iulia (Premoli Silva)), ostracode. Conodontele identificate în calcarele negre sunt Neospathodus collinsoni Solien, N. triangularis Bender, N. homeri (Bender), Gondolella jubata, Cypridodella unialata Mosher, Chiosella timorensis (Nogami). (ii) Asociaţiile de conodonte sunt caracteristice Zonelor Triangularis şi Timorensis (Spathian-Aegean inferior).

10. Mediul depoziţional: Sedimentele de tip turbiditic şi debritic au fost puse în loc prin mecanisme sedimentare care implică procese de transport gravitaţional. Ele s-au acumulat la baza pantelor, în zona de taluz submarin şi provin din resedimentarea unor depozite calcaroase nelitificate ori parţial litificate, situate pe pante şi platouri submarine, izolate de influxuri terigene semnificative (Baltres, idem, 1994, p. 115-118). Către partea superioară a formaţiunii sunt prezente sedimente vulcanogene, ignimbritice, acumulate în marea adâncă prin procese gravitaţionale (v. fişa Riolitul de Consul), precum şi sporadice curgeri de bazalte spilitizate.                                               

11. Corelări:

Literatura citată

Baltres A., 1982, Studiul sedimentologic al calcarelor rubanate spathiene din perimetrul Mineri-Movila Săpată (Dobrogea de Nord). Raport F.G.

Baltres A., 1994, Formaţiunea de Somova (Dobrogea de Nord) - Studiu sedimentologic. Teză de doctorat, 174 p.

Baltres A., Mirăuţă Elena, 1987, Corelarea datelor geologice referitoare la calcarele triasice din zona Parcheş-Malcoci, în legătură cu dezvoltarea în extindere a mineralizaţiilor. Raport F.G.

Braşov G., Jacotă G., Gugu M., Marcu Elena, 1981, Proiect geologic privind continuarea lucrărilor de cercetare geologică din perimetrele Movila Săpată-Cortelu-D. Trifan, jud. Tulcea. Raport FORADEX.

Grădinaru E., 1995, Mesozoic rocks in North Dobrogea. An overview. În: Field Guidebook, Central and North Dobrogea, Romania, IGCP Project No. 369, Comparative Evolution of Peri Tethyan Rift Basins, Bucharest, 17-28.

Grădinaru E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. în: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania, Field trip Section, 5-37.

            Mirăuţă O., 1966b, Devonianul şui Triasicul din zona colinelor Mahmudiei (Dobrogea de Nord). D.S. Inst. Geol., 52, 2, 115-131.

            Mirăuţă O., 1966c, Contribuţii la cunoaşterea formaţiunilor paleozoice din partea sudică a Munţilor Măcinului. St. Cerc. Geol., 11, 2, 497-512.

Mirăuţă Elena, Baltres A., Iordan Magdalena, Gheorghian Doina, Dumitrică P., 1981, Sinteză asupra depozitelor triasice din Dobrogea, cu privire specială la cunoaşterea condiţiilor de acumulare a substanţelor minerale utile (zona Somova). Raport F.G.

Mirăuţă Elena, Baltres A., Boştinescu S., Codarcea Vemera, Ghenea Ana, Ghenea C., Gheorghian Doina, Gridan T., Iordan Magdalena, Mantea G., Niţoi Eugenia, Savu H., Seghedi A., Seghedi I., Szakacs A., Ştefănescu M., Visarion Adina, 1986, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, geofizice, metalogenetice, hidrogeologice. Harta geologică scara 1:50.000, Foaia Cataloi (definitivă).

            Patrulius D., Mirăuţă Elena, Iordan Magdalena, Baltres A., Ţicleanu N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport F.G.

Peters K.F., 1867, Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschr. D. mathem.-maturw. Cl., 27, Wien, 145-207.

Vâlceanu P., Vâlceanu Eliconida, Chivulescu I., Popescu I., Oprea E., Mihăşan L., Florescu C., 1978, Prospecţiuni şi studii geologice pentru sulfuri polimetalice şi baritină în perimetrele Luncaviţa-Isaccea-Parcheş-Niculiţel şi Câşla (Minerii)-Caraloi-Mihail Kogălniceanu-Valea Nucarilor-Nufărul, jud. Tulcea. Raport FORADEX.

Vâlceanu P., Popescu I., Vâlceanu Eliconida, Chivulescu I., Caraveţeanu Constanţa, Simionescu E., Pădureţ A., Darie St., Proca A., 1980, Raport asupra sintezei lucrărilor de prospecţiuni geologice, geofizice, miniere şi de foraj efectuate pentru sulfuri polimetalice, fier şi baritină în Dobrogea de Nord în depozitele sedimentare triasice şi jurasice şi magmatitele paleozoice şi mezozoice în perimetrul Luncaviţa-Somova-Tulcea-Mahmudia-Babadag, jud. Tulcea. Raport FORADEX.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000