1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Meotian inferior.
4. Sinonimie: “cenuşă şi tufuri andezitice” (Preda, 1917, p. 476); “tuful andesitic” (Sevastos, 1922, p. 384); “orizontul de Nuţasca-Ruseni“ (Jeanrenaud, 1961, p. 425); “orizontul inferior sau orizontul cineritelor de Nuţasca-Ruseni“ (Jeanrenaud, 1971, p. 73); “stratele de Nuţasca-Ruseni“ (Jeanrenaud, 1965, p. 33).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Comuna Plopana,la NE de Bacău, pe cursul superior al Văii Tutovei (cariera Nuţasca din Dealul Danciu)(Sevastos, 1922, p. 384 şi harta de la pagina 399). (ii) Cineritul de Nuţasca-Ruseni este prezent între Siret şi Prut (v. harta în Ionesi et al., 2005, după pagina 414) şi harta din Jeanrenaud (1961, după p. 428; 1965, după pagina 40); Jeanrenaud (1971, harta geologică scara 1: 100,000; Harta geologică scara 1:100,000 in Preda (1917, în zona Cleja, la sud de Bacău); Harta geologică 1: 200,000, foile 21-Bacău, caroul b4 (Dumitrescu et al., 1968; 1970a), 22-Bârlad, caroul b1 (Ghenea et Ghenea, 1967; Ghenea et al., 1970).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Cineritul de Nuţasca-Ruseni constă din trei nivele de tuf andezitic, situate între intervale groase de nisipuri şi argile calcaroase. Intre Bârlad şi Prut grosimea intervalelor terigene descreşte de la 70-80 m (în V) la 10-20 m (în E). In aceeaşi direcţie are loc şi trecerea de la cinerite la cinerite nisipoase. La est de Prut materialul piroclastic constituie strate subţiri (10-15 cm). Se consideră că această formaţiune (cele trei tufuri + gresiile şi nisipurile dintre ele) atinge 20 m în apropierea Prutului. La Buneşti, pe Valea Crasna (Jeanrenaud, 1965, p. 39-40) orizontul mijlociu, de cinerite nisipoase are 5 m grosime, iar după un interval de 2 m constituit din argile, urmează orizontul cineritic nisipos superior gros de 3 m. Jeanrenaud (1971, p. 73) dă o descriere a cineritelor andezitice cu piroxeni.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Sevastos (1922, p. 384, citat şi de Ionesi et al., 2005, p. 419); (ii) Jeanrenaud (1961, p. 425; 1965, p. 33-34, 40; 1969, p. 45-54; 1971, p. 73; Ionesi et al., 2005, p. 419).
8. Limite: Cineritul de Nuţasca-Ruseni, este plasat deasupra limitei Chersonian-Meotian (după Jeanrenaud, 1965, p. 33, limita Sarmatian superior-Meotian se află la 50 m sub acest cinerit). Formaţiunile chersoniene de sub acest cinerit sunt Formaţiunea de Balta-Păun, Formaţiunea de Cleja, Formaţiunea de Huşi, Formaţiunea de Văleni.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Concreţiunile din cinerit au furnizat faună de moluşte, de mamifere şi plante fosile (Congeria panticapaea, Unio, Anodonta, Helix, Quercus, Carpinus, Ulmus, Corylus). Plantele fosile provin de la Buneşti.
10. Mediul depoziţional: deltaic şi litoral.
11. Corelări:.
Literatura citată
Dumitrescu Ion, Mirăuţă Orest, Săndulescu Mircea, Ştefănescu Mihai, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21- Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.
Ghenea Constantin, Ghenea Ana, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 22- Bârlad.
Ghenea Constantin, Ghenea Ana, Saulea Emilia, 1970, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 22- Bârlad. Notă explicativă.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Jeanrenaud P., 1961, Contribuţii la geologia Podişului central moldovenesc. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 17, 65-77.
Jeanrenaud P., 1965, Cercetări geologice între Valea Crasna şi Prut. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 11, 31-44.
Jeanrenaud P., 1969, Precizări asupra Meotianului din Moldova. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 15, 45-55.
Jeanrenaud P., 1971, Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 17, 65-77.
Preda D.M., 1917, Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. AN, 7, 428-574.
Sevastos R., 1922, Limita sarmatianului, Meotianului şi Pontianului între Siret şi Prut. AN, 9, 373-399.