1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Nordice, Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Bătrînescu din Măgura Ferice, Pânza de Moma).
3. Vârsta: Anisian.
4. Sinonimie: “dolomitul de Bulz” (Bordea et al., 1975, p. 67); “Dolomitul de Bulz” (Patrulius et al., 1979, p. 27); “dolomitul de Bulz” (Harta geologică 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Bulzului, afluent pe dreapta al Crişului Negru, la nord de Nucet (pe Harta geologică 1:50.000 foaia 56c-Biharia); (ii) Harta geologică 1:200,000 foaia 17-Brad, carourile a3, b3 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000 foaia 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985), 56c-Biharia (Bordea et al., 1988).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, de 250-300 m grosime este constituită din “dolomite negre, bine stratificate în bancuri de maxim 40 cm, extrem de grele, dolomite brecioase negre sau dolomite brun-roşcate” (Bordea et al., 1975, p. 67); (ii) In Pânza de Moma succesiunea Dolomitului de Bulz cuprinde şi inetrcalaţii de calcare micritice; în partea inferioară a succesiunii dolomitelor anisiene din Pânza de Vălani şi din Pânza de Finiş apar dolomite stratificate de culoare închisă (Patrulius et al., 1979, p. 28).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bordea et al. (1975, p. 67); (ii) Patrulius et al. (1979, p. 27-28).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu gresii cuarţoase ale Anisianului bazal. Tranziţia are loc gradat prin intermediul unui nivel cu dolomite nisipoase (Patrulius et al., 1979, p. 27). Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Roşia (în malul drept al Văii Bulz, aval de captarea de la cota 445; malul stâng al Văii Topliţa în dreptul izbucului de la cota 530, fie la contactul discordant cu Calcarul de Peştera Fînaţe (Bordea et al., 1975, p. 67).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Dolomitul de Bulz este corelabil cu Dolomitul de Sohodol din Pânza de Finiş (v. discuţia privind raporturile între cele două formaţiuni în fişa Dolomitul de Sohodol).
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Bordea S., Bleahu M., Bordea Josefina, 1975, Date noi stratigrafice şi structurale asupra Bihorului de vest. Unitatea de Următ şi Unitatea de Vetre. D.S. Inst. Geol., 61, 5, 61-83.
Bordea S. et al., 1988, Raport definitiv Harta geologică scara 1:50,000, foaia 56c- Biharia. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.