Grupul Carbonatat Superior

Descarca / Imprima

                                                                                    

1.   Statutul numelui:

2.   Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.

3.   Vârsta: Callovian superior-Maastrichtian superior.

4.   Sinonimie: “grupul carbonatat superior” (Paraschiv, 1975, p. 171).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Alcătuirea Grupului Carbonatat Superior nu a fost definită pe criteriul delimitării unor formaţiuni geologice ci informal, prin faciesuri corespunzătoare unor intervale ale scării cronostratigrafice standard. Depozitele sedimentare acumulate în intervalul Malm-Cretacic inferior constituie un subciclu sedimentar de până la 1600 m grosime. In cursul intervalului de timp Malm-Cretacic inferior succesiunea stratigrafică cuprinde, după Paraschiv (1979, p. 45-47), de jos în sus:

- Calcare microcristaline, parţial argiloase, calcare peletale (= pseudoolitice), calcare lumaşelice, calcare argiloase; subordonat, intercalaţii subţiri de marne (Callovian superior-Oxfordian inferior). Aceste roci se caracterizează prin coloraţia brun-roşcată. La partea lor superioară sunt prezente protoglobigerine, iar la Ciureşti au fost identificaţi amoniţi (Macrocephalites macrocephalus, Sowerbyceras tortisulcatus).

- Calcare nodulare brun-roşcate, calcare peloidale (= pseudoolitice), de până la 175 m grosime, în care microfauna este constituită din protoglobigerine, alte foraminfere, radiolari, spongieri, care indică intervalul Oxfordian superior-Kimmeridgian inferior.

- Unui larg interval stratigrafic (Kimmeridgian superior-Barremian inferior) îi corespunde o diversificare a faciesurilor (pelagic, recifal, lagunar) (Costea et al., citaţi de  Paraschiv, idem, fig. 12 la p. 46):

1. Faciesul calcaros, pelagic cu Tintinnidae, extins în partea centrală a Platformei Moesice, între Jiu şi Teleorman (Paraschiv, idem, p. 45 şi fig. 12 la p. 46), este caracterizat de calcare fine cu Tintinidae, amoniţi, radiolari, alge, spongieri. Vârsta acestor calcare este Tithonian superior;

2. Faciesul dolomitic-recifal cu Clypeina şi Macroporella, Tithonian superior, începe cu o alternanţă de depozite pelagice şi recifale care trec apoi la calcare recifale coraligene şi algale şi calcare perirecifale, cu largă extindere areală (Paraschiv, idem, fig. 12 la p. 46). In vestul Platformei calcarele au până la 200 m grosime şi au aspectul Calcarelor de Stramberg. In estul Platformei faciesul recifal este cunoscut la Ghergheasa, Mihai Bravu, Serdaru şi pe aliniamentul Ungureni-Brâncoveanu-Cartojani-Talpa-Frăsinet-Alexandria-Bogdana-Vişina-Potelu;

3. Faciesul dolomitic-lagunar (Purbeckian), cu dolomite şi anhidrite, urmate de anhidrite şi calcare pestriţe, este prezent doar în estul Platformei (Paraschiv, idem, fig. 12 la p. 46).

- In intervalul Barremian-Apţian aria de sedimentare marină se restrânge la teritoriul dintre Jiu şi Dâmboviţa (Paraschiv, idem, fig. 13 la p. 48), iar către est depozitele apţiene devin predominant continentale.

- In intervalul Albian-Senonian a luat naştere un ciclu sedimentare de până la 1000 m grosime, care s-a aşternut transgresiv, discordant, discontinuu pe suprafaţa Platformei. Depozite ale Albianului inferior şi mediu au înveput să se acumuleze în estul Platformei, apoi şi spre vest, până la Jiu. Faciesurile albiene sunt marne şi calcare argiloase (în vest), calcare grezoase şi gresii calcaroase (între Titu şi Alexandria), nisipuri şi gresii glauconitice în est. Depozitele albiene ating 300 m grosime la est de Jiu, până la meridianul Alexandria. Spre est ele mai apar în cursul inferior al Ialomiţei şi în Dobrogea de Sud (Paraschiv, idem , fig. 14 la p. 49). Depozitele cenomaniene urmează în continuitate de sedimentare, au până la 150 m grosime şi sunt constituite din marne, calcare argiloase (= marnocalcare) cenuşii-albicioase, calcare, intercalaţii de gresii cu macrofaună (în zona centrală a Platformei) şi microfaună (Paraschiv, idem , p. 51). Depozitele Turonianului urmează concordant peste cele cenomaniene, au până la 100 m grosime şi sunt comstituite din calcare cretoase, calcare argiloase (= calcare marnoase, marnocalcare) cu faună de amoniţi şi inocerami, microfaună cu Globotruncana şi microfloră cu Deflandrea glomerata (Paraschiv, idem, p. 51). Depozitele Senonianului (Coniacian-Santonian-Campanian superior-Maastrichtian inferior), concordante peste cele turoniene sau transgresive peste depozitele albiene şi urmate, cu discordanţă, de depozitele Eocenului (la sud de Craiova) şi Neogenului, au până la 450 m grosime şi cuprind calcare cretoase, calcare argiloase (= marnocalcare), calcare organogene, calcare grezoase cu cherturi, tufite. Rocile senoniene conţin microfaună cu Pithonella, Globotruncane şi microfloră. Eroziunea post-senoniană a făcut ca sedimentele senoniene să aibă o răspândire inegală.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Paraschiv (1975, p. 171; 1979, p. 45-52).

8.  Limite: Depozitele sedimentare acumulate în intervalul Malm-Cretacic inferior se dispun transgresiv pe diverşi termeni, de la fundamentul de Şisturi Verzi până la Formaţiunea Terigenă Triasică. Depozitele senoniene sunt urmate, cu discordanţă, de depozitele Eocenului (la sud de Craiova) şi ale Neogenului.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faune variate, bogate în amoniţi au fost citate de mulţi autori (Paraschiv, idem, p. 47). Orizontarea bazată pe studiul microfacial aoarşine unei echipe conduse de Costea (Paraschiv, ibidem). faune şi microfaune albiene, cenomaniene şi senoniene sunt menţionate de Paraschiv (idem, p. 50).

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări:

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000