1. Statutul numelui: Invechit.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Subcarpatică (Digitaţia Măgireşti-Perchiu şi Digitaţia de Pietricica).
3. Vârsta: Miocen inferior (probabil Burdigalian superior = Ottnangian).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii directe.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu dispunem de informaţii privind secţiunea tip; (ii) Olteanu (1958, Tabel sinoptic după pag. 403) le defineşte drept cinerite dacitice care au grosimi de până la 100 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Nu dispunem de informaţii directe. (ii) Olteanu (1958, p. 386 şi Tabel sinoptic după pag. 403).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gipsul de Perchiu. Limita superioară este la contactul cu Gresii Şănţuite care se află sub Marnele de Albele, după Olteanu (1958, Tabel sinoptic după pag. 403).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Cineritele de Helegiu sunt probabil
Literatura citată
Olteanu F., 1958, Depresiunea subcarpatica intre văile Ozanei (Pârâul Neamţului) si Buzăului. AN, 31, 377 – 403.