1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Badenian inferior (Langhian).
4. Sinonimie: “Buha Limestones” (Popescu et al., 1995, p. 8, 22 şi fig. 5 la p. 7).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Buha (Buhii), afluent al Văii Lopadea, la sud de Lopadea Veche (vest de Ocna Mureş), jud. Alba; (ii) Calcarul de Buha constituie o bandă continuă de-a lungul marginii vestice a Depresiunii Transilvaniei, între Valea Ampoiului (în sud) şi Valea Arieşului (în nord). Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 18-Turda, caroul b3 (Lupu et al., 1967, 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Pe marginea Depresiunii Transilvaniei se individualizează calcare algale, bioclastice. După Popescu et al. (idem, p. 22) peste ofiolite jurasice se aştern transgresic conglomerate şi nisipuri (bine expuse în apropiere de satul Rachiş) urmate de 35-40 m de roci calcaroase: marne cu Lithothamnion şi intercalaţii de tufite calcaroase. Deasupra se aştern constant tufuri sau marne tufacee cu foraminifere. Deformări reotrofe în cuprinsul formaţiunii sunt puse pe seama compresiunilor tectonice din cursul Langhianului (Popescu et al., ibidem).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu et al. (idem, p. 8).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Dej; limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Mireş (Popescu et al., idem, fig. 5 la p. 7).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge rodoficee, foraminifere, briozoare, moluşte, echinide.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Calcarul de Buha este sinonim cu Calcarul de Podeni al lui Meszaros (după Chira, 1997, p. 226). La nord de Valea Arieşului (în zona Tureni-Copăceni-Petreşti-Borzeşti-Livada) echivalentele Calcarului de Buha sunt conglomerate şi calcare tip Leitha (Chira, ibidem). După Popescu et al. (idem, p. 8) Calcarul de Buha este echivalentul părţii superioare, cu marne compacte, a Formaţiunii de Dej.
Literatura citată
Chira Carmen, 1997, Biostratigraphical study (calcareous nannofossils and molluscs) of the Badenian deposits of Livada (Cluj County). Acta Pal. Romaniae, 1, 226-229.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. J. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.