1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia, partea lui de NE
3. Vârsta: Badenian inferior (Langhian).
4. Sinonimie: “depozite carbonatice recifale” (Morariu et Stancu, 1980, p. 127).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Văruţului (afluentul ei stâng, valea Băltăţeaua Mare) din zona cumpenei apelor dintre bazinul Văruţului şi bazinul Bistrei, la NE de Caransebeş, jud. Caraş-Severin.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) O arie de 200 m2 acoperită de calcare recifale constituite din biolitite algale cu alge corallinacee (80%), foraminifere, moluşte, briozoare, echinoderme.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Morariu et Stancu, 1980, p. 127-131).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu depozite cretacic inferioare. Limita superioară este la contactul discordant cu depozite pannoniene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge rhodoficee (Archaeolithothamnion, Pseudolithothamnion, Lithothamnion, Mesophyllum etc.), foraminifere (Amphistegina, Heterostegina, Borelis, Acervulina), bivalve (Lithophaga, Glycimeris, Chlamys).
10. Mediul depoziţional: Recifal, forereef.
11. Corelări: Calcarele de Valea Văruţului se paralelizează cu faciesul recifal de la Oraviţa (Rachitova), Soceni (Valea Poliţioanei), Târnova (Ţirova), Rugi.
Literatura citată
Morariu Alexandrina, Stancu Josefina, 1980, Prezenţa Langhianului în facies recifal în bazinul Văii Văruţului (nord-estul bazinului neogen al Caransebeşului). D. S. Inst. Geol., 65, 4, 127-131.